Premierul francez Sebastien Lecornu demisionează la câteva ore după numirea cabinetului

Premierul francez Sebastien Lecornu a demisionat luni, la mai puțin de 24 de ore după ce a dezvăluit un nou cabinet care a fost imediat întâmpinat cu critici atât din partea opoziției, cât și a membrilor coaliției.

Mișcarea aruncă guvernul președintelui Emmanuel Macron în noi tulburări politice și se adaugă la neliniștea crescândă a investitorilor cu privire la perspectivele fiscale ale Franței.

Lecornu, în vârstă de 39 de ani, a fost numit la începutul lunii septembrie al cincilea prim-ministru al Franței în mai puțin de doi ani.

Scurtul său mandat se încheie pe fondul nemulțumirii generalizate față de reformele economice blocate, politica parlamentară conflictuală și incapacitatea de a adopta bugetul pentru 2026 – un test cheie al viabilității guvernului său.

Criza politică se adâncește

Demisia lui Lecornu a venit la doar câteva ore după ce noul cabinet pe care l-a numit duminică urma să aibă prima sa ședință.

Linia a fost aproape identică cu cea a predecesorului său, François Bayrou, care a fost înlăturat la începutul lunii septembrie după ce nu a reușit să obțină sprijin parlamentar pentru măsurile de austeritate.

Lipsa unor fețe noi în guvernul lui Lecornu a atras imediat critici din întregul spectru politic.

Membrii mai multor partide de coaliție și-au exprimat frustrarea că cabinetul reprezintă mai degrabă continuitate decât reînnoire, în ciuda promisiunii lui Macron de a restabili stabilitatea.

Liderii opoziției l-au acuzat pe președinte de "surditate politică" și au avertizat că guvernul își pierde legitimitatea.

Un mandat fragil și un parlament conflictual

Macron l-a numit pe Lecornu – fost ministru al apărării și aliat de lungă durată – în încercarea de a restabili controlul după o vară turbulentă.

Alegerile anticipate convocate de Macron anul trecut s-au întors împotriva sa, producând un Parlament profund divizat între blocurile centriste, de stânga și de extremă dreaptă.

Această fragmentare a lăsat guvernul în imposibilitatea de a adopta o legislație fiscală cheie, forțând prim-miniștrii succesivi să plece din funcție.

Cei doi predecesori ai lui Lecornu, Bayrou și Michel Barnier, au căzut ambii din cauza controversatului buget pentru 2026.

Analiștii au văzut numirea lui Lecornu ca o încercare a lui Macron de a-și consolida loialitatea, mai degrabă decât de a căuta un compromis între partide.

În ultima lună, Lecornu a purtat mai multe runde de discuții cu aliați centriști și figuri ale opoziției în speranța de a obține un "pact de neagresiune" parlamentar pentru a avansa eforturile bugetare care nu au dat rezultate.

Piețele reacționează la o nouă instabilitate

Piețele financiare au răspuns rapid la cel mai recent șoc politic.

Randamentele obligațiunilor guvernamentale franceze au crescut, obligațiunile de referință pe 10 ani urcând cu nouă puncte de bază, la 3,6%.

Diferența dintre obligațiunile franceze și germane pe 10 ani – o măsură cheie a riscului fiscal perceput – s-a lărgit la peste 89 de puncte de bază, cel mai ridicat nivel de la sfârșitul anului 2024.

Analiștii au avertizat că instabilitatea prelungită ar putea afecta încrederea investitorilor într-un moment critic pentru Franța, deoarece se confruntă cu o presiune tot mai mare pentru a reduce cheltuielile și a-și aduce deficitul în limitele Uniunii Europene.

Odată cu plecarea lui Lecornu, Macron se confruntă cu sarcina dificilă de a numi încă un prim-ministru capabil să obțină suficient sprijin parlamentar pentru a impune un buget și a stabiliza guvernul – o provocare care i-a scăpat în mod repetat.