Armata Madagascarului preia puterea după ce președintele a fugit în timpul protestelor conduse de tineri

Armata Madagascarului a preluat controlul națiunii după ce președintele Andry Rajoelina a fugit în străinătate în timpul protestelor conduse de tinerii țării.

Evenimentele marchează o schimbare dramatică în peisajul politic, soldații alăturându-se demonstranților pentru a contesta regimul Rajoelinei pe fondul nemulțumirilor de lungă durată privind guvernarea și serviciile de bază.

Intervenție militară și zbor prezidențial

Colonelul Michael Randrianirina, un ofițer superior al armatei, a anunțat la radio național că armata a preluat puterea, dizolvând toate instituțiile, cu excepția camerei inferioare a parlamentului, care a votat pentru punerea sub acuzare a Rajoelinei cu câteva minute mai devreme.

Președintele a încercat anterior să dizolve adunarea prin decret.

Randrianirina, care a condus revolta soldaților de partea protestatarilor din Generația Z, a spus: "Am preluat puterea".

Implicarea armatei vine după dezertări pe scară largă în armată și jandarmerie paramilitară, care a refuzat să tragă asupra demonstranților.

Rajoelina a părăsit Madagascarul duminică la bordul unui avion militar francez, invocând amenințări la adresa vieții sale.

În ciuda fugii, el a refuzat să demisioneze oficial.

Președinția a descris rezoluția parlamentară ca fiind neconstituțională și "nulă și neavenită".

Președintele francez Emmanuel Macron a subliniat că, deși Franța înțelege nemulțumirile tinerilor protestatari, ordinea constituțională trebuie păstrată, iar intervenția militară nu trebuie exploatată în scopuri politice.

Escaladarea protestelor tinerilor

Protestele au izbucnit pe 25 septembrie ca răspuns la penuria de apă și electricitate, dar s-au extins rapid în demonstrații mai ample împotriva corupției, a gestionării defectuoase și a lipsei serviciilor de bază.

În capitala Antananarivo, mii de protestatari s-au adunat în Piața 13 May, fluturând steaguri malgașe și bannerul de protest al generației Z cu un craniu și oase încrucișate din anime-ul japonez "One Piece".

Protestele au atras atenția după ce soldații de la CAPSAT, o unitate de elită care a ajutat-o pe Rajoelina să preia puterea printr-o lovitură de stat din 2009, au refuzat să acționeze împotriva demonstranților.

CAPSAT a escortat protestatarii în piața capitalei, semnalând o schimbare de loialitate față de președinte.

La un moment dat, colonelul Randrianirina s-a adresat direct mulțimii, întrebând: "Sunteți gata să acceptați o preluare militară?"

Demonstrațiile din Madagascar reflectă tendințele regionale mai largi, cu mișcări recente conduse de tineri care provoacă elitele conducătoare din țări precum Nepal și Maroc.

Context socioeconomic și implicații

Populația Madagascarului este predominant tânără, cu o vârstă medie sub 20 de ani, iar aproximativ trei sferturi dintre cetățeni trăiesc în sărăcie.

Țara a înregistrat o scădere de 45% a PIB-ului pe cap de locuitor de la independență în 1960 până în 2020, potrivit Băncii Mondiale.

Aceste provocări structurale, împreună cu utilitățile publice nesigure și nemulțumirea generalizată față de guvernare, au alimentat tulburările.

Izolarea președintelui a devenit din ce în ce mai pronunțată după ce a pierdut sprijinul unităților cheie de securitate.

Jandarmeria paramilitară și poliția au dezertat, lăsând-o pe Rajoelina fără sprijin instituțional.

Pe măsură ce țara intră într-o perioadă de incertitudine, stabilitatea economică și socială ar putea fi afectată, în special având în vedere populația tânără semnificativă și infrastructura fragilă.

Madagascarul se confruntă acum cu o conjunctură critică.

Cu armata la control și Rajoelina în străinătate, rămân întrebări cu privire la viitorul guvernării, legitimitatea instituțională și capacitatea națiunii de a face față provocărilor socio-economice.

Situația subliniază echilibrul delicat dintre activismul tinerilor, puterea militară și continuitatea politică într-o țară cu o populație tânără și vulnerabilă din punct de vedere economic.