Atacul Iranului ar putea elimina 25% din oferta LNG a Qatarului în 2026 spune Rystad

Atacurile iraniene asupra orașului industrial Ras Laffan din Qatar ar putea elimina 25% din producția proiectată de gaze naturale lichefiate (LNG) a țării pentru acest an, conform unei analize Rystad Energy.

Recentul atac asupra orașului industrial Ras Laffan din Qatar, petrecut în noaptea de 18-19 martie, marchează o escaladare majoră a conflictului din Orientul Mijlociu, aflat acum în a 19-a zi.

Evenimentul deschide o perioadă mai instabilă pentru infrastructura energetică din întreaga regiune.

Răspunsul pieței a fost rapid și dramatic: indicele de referință European Title Transfer Facility (TTF) a crescut cu peste 30% peste noapte, iar prețurile petrolului Brent au rămas ridicate, peste $107 pe baril.

„Evenimentele nu vor afecta doar oferta de LNG în anii următori, ci pot întârzia, de asemenea, etapele ulterioare de extindere ale North Field din Qatar, pe măsură ce vor pune mai multă presiune pe forța de muncă și materiale”, a spus Jan-Eric Fahnrich, analist principal, cercetare gaze & LNG la Rystad Energy.

„Ce contează acum nu este doar volumul pierdut, ci și precedentul stabilit – odată ce infrastructura energetică critică din Golf este văzută ca vulnerabilă, cumpărătorii vor integra acest risc pe o perioadă mai lungă decât durata inițială a întreruperii.”

Perturbare în Strâmtoarea Hormuz

Închiderea Strâmtorii a amplificat problemele existente din lanțurile de aprovizionare, întrucât acest punct de blocaj vital reprezintă tranzitul a aproximativ 20% din comerțul global atât cu LNG, cât și cu petrol.

Această perturbare a afectat aproximativ 10 miliarde de picioare cubice pe zi (Bcfpd) din livrările qatareze de LNG.

Națiunile asiatice, în special China și India, care depind puternic de aprovizionarea qatareză, au fost cele mai afectate de această reducere a volumului.

Exporturile din regiune sunt acum sever restrânse din cauza unei reduceri dramatice a mișcării petrolierelor, potrivit rapoartelor.

Mai concret, traficul metanierelor s-a oprit în totalitate, iar traficul tancurilor pentru țiței și produse a scăzut la doar una sau două nave pe zi, a precizat Rystad Energy.

Acest lucru a fost amplificat de retragerea principalilor asigurători a acoperirii pentru riscuri de război pentru tranzitele prin Strâmtoarea Hormuz, ceea ce a condus la desemnarea întregii zone drept zonă cu risc ridicat.

„Deși amploarea pagubelor la trenurile specifice de LNG rămâne incertă, primele indicii sugerează un impact substanțial. Pe baza evaluărilor curente, estimăm că aproximativ 20 Mtpa, adică peste o pătrime din producția LNG proiectată a Qatarului pentru 2026, ar putea fi perturbată”, a spus firma norvegiană de intelligence energetic.

Natura extinsă a daunelor, așa cum a descris-o QatarEnergy, sugerează că mai multe trenuri LNG vor rămâne probabil nefuncționale pentru o perioadă prelungită.

Estimarea este susținută în continuare de instabilitatea în curs din Strâmtoarea Hormuz, a adăugat agenția.

Vulnerabilitatea Asiei

Fiind al doilea cel mai mare producător mondial de LNG, Qatar este un furnizor vital atât pentru piețele asiatice, cât și pentru cele europene.

China este cel mai mare client al Qatarului pentru LNG, importând aproximativ un sfert din exporturile sale, care anul trecut s-au ridicat la circa 20 milioane de tone pe an (Mtpa), conform datelor Rystad.

India este un alt cumpărător semnificativ, importând aproximativ 9 milioane de tone pe an (Mtpa), reprezentând 10% din exporturile totale de LNG ale Qatarului, arată datele.

Notabil, LNG acoperă aproape o treime din cererea anuală de gaze a Indiei.

Kuweit și Pakistanul sunt, de asemenea, puternic dependente de aprovizionarea qatareză, cu importuri combinate de aproximativ 7 milioane de tone pe an (Mtpa), în timp ce Coreea de Sud și Thailanda au o dependență relativ mai mică.

Per ansamblu, primii patru importatori reprezintă mai mult de jumătate din exporturile anuale de LNG ale Qatarului, a spus Rystad.

Dependența marilor jucători globali

Implicarea Shell în Qatar depășește facilitățile Pearl GTL, incluzând participații în infrastructuri majore de LNG.

Aceasta include facilități precum Qatargas 4 Train 7 și proiectul planificat North Field East (NFE).

În contextul conflictului actual, Shell a invocat deja forța majoră pentru cargourile provenite din Qatar.

Similar, TotalEnergies a raportat un impact al producției de aproximativ 2 milioane de tone pe an (Mtpa).

„Estimăm că orice escaladare ulterioară ar putea determina alți operatori să declare forță majoră sau să implementeze măsuri similare, subliniind expunerea ridicată a sectorului la perturbările din Qatar”, a spus Rystad.

Jucătorii internaționali continuă să se bazeze puternic pe LNG din Qatar în portofoliile lor de equity.

Dependența ExxonMobil este deosebit de mare, aproximativ două treimi din volumele sale de equity LNG fiind legate de Qatar.

În schimb, TotalEnergies are o expunere semnificativ mai redusă, Qatar reprezentând sub 10% din volumele sale totale de equity LNG.

Se anticipează că acest profil de expunere se va schimba substanțial spre sfârșitul deceniului, a adăugat agenția.

Această evoluție va fi determinată de noile capacități care vor intra în producție din North Field East (NFE) și North Field South (NFS), în care numeroși jucători internaționali dețin participații.

„Orice întârziere în finalizarea acestor proiecte din cauza războiului din Orientul Mijlociu ar putea crea o lacună în portofoliile de producție ale companiilor partenere acolo.”

TotalEnergies și Eni sunt proiectate să înregistreze cea mai semnificativă creștere a expunerii la LNG din Qatar, volumele lor respective urmând să crească cu aproximativ nouă puncte procentuale.