Poate Iran să declanșeze un șoc pe piața obligațiunilor SUA? Wall Street e în alertă

Piețele bursiere globale sunt deja zdruncinate de escaladarea războiului din Orientul Mijlociu, iar ultimele avertismente ale Iranului au amplificat aceste tensiuni.

Președintele Parlamentului iranian Mohammad Bagher Ghalibaf a declarat că „entitățile financiare care finanțează bugetul militar al SUA” ar trebui tratate ca ținte legitime.

Avertismentul nu menționează explicit deținătorii de titluri de Trezorerie, dar este suficient de amplu pentru a-i neliniști pe investitori.

Evenimentele fac ca piața obligațiunilor SUA, considerată de multă vreme refugiul implicit la nivel mondial în criză, să pară brusc mai puțin sigură.

În ultimele săptămâni vedem o ruptură clară a trendului, pe măsură ce titlurile de Trezorerie au fost vândute pe fondul intensificării războiului.

Randamentele Trezoreriei sfidează statutul de refugiu

Cel mai clar semn al acestei schimbări este evoluția randamentului obligațiunilor de stat pe 10 ani.

Randamentul de referință era de aproximativ 4,05% la 2 martie, a urcat la 4,21% până la 11 martie și a atins 4,39% pe 20 martie.

Este o creștere neobișnuit de abruptă pentru un activ care, în mod normal, beneficiază de cererea pentru siguranță în perioadele de șocuri geopolitice.

Principala cauză a trendului este creșterea prețurilor la petrol.

Prețurile petrolului au crescut puternic pe fondul tensiunilor în creștere din Orientul Mijlociu, iar până la sfârșitul lunii martie războiul nu mai era tratat ca un eveniment regional conținut, ci ca o amenințare directă la adresa inflației globale.

Așteptările privind inflația au reflectat și ele această presiune.

Rata breakeven pe 10 ani a Trezoreriei, un indicator urmărit îndeaproape al inflației viitoare, a urcat la aproximativ 2,37%–2,40% la mijlocul lunii martie, de la 2,25% la sfârșitul lunii februarie.

SGH Macro Advisors’ Sassan Ghahramani told Reuters that Iran can possibly try “scorched-earth” tactics designed to damage the global economy and force an end to the war.

Tacticile de „pământ pârjolit” înseamnă distrugerea deliberată a infrastructurii critice, a resurselor sau a sistemelor de aprovizionare, astfel încât economia globală să nu poată funcționa normal.

O capcană a datoriei în mijlocul războiului

Întrebarea apare într-un moment deosebit de fragil pentru finanțele publice ale SUA.

Datoria națională stood at over $38.5 trillion in January, and CBO-linked projections cited in January put net interest outlays for fiscal 2026 at about $1.039 trillion.

Cifra depășește confortabil cheltuielile pentru securitate națională, iar aici povestea războiului și cea a datoriei încep să se alimenteze reciproc.

Prețurile mai ridicate ale petrolului ridică așteptările de inflație, ceea ce împinge în sus randamentele titlurilor de Trezorerie, iar randamentele mai mari fac ca finanțarea atât a datoriei existente, cât și a oricăror noi angajamente militare de către Washington să fie mai costisitoare.

Primul trimestru al anului fiscal 2026 a oferit deja o avanpremieră.

Plățile nete de dobânzi au totalizat $270.3 billion în perioada octombrie–decembrie, ușor peste cei $266.9 billion cheltuiți de guvernul federal pentru apărare.

Următorul test pentru Wall Street

Wall Street este neliniștită deoarece acesta nu este scenariul obișnuit de criză.

Acțiunile au fost deja zdruncinate de război, petrolul rămâne la niveluri ridicate, iar randamentele Trezoreriei au evoluat într-o direcție care sugerează că investitorii cer o compensație mai mare.

Ian Bremmer, președintele Eurasia Group, a declarat într-un interviu pentru Bloomberg Television că războiul cu Iranul nu era încă „inclus în prețuri” pe piețe.

Avertismentul lovește în special pe piața obligațiunilor, unde următorul șoc ar putea să nu provină din neplata unui cupon, ci din simpla conștientizare că geopolitica poate afecta acum costurile de finanțare ale Americii.