PIB-ul Chinei ar putea reveni în T1; războiul din Iran afectează perspectivele

Economia Chinei este de aşteptat să fi recapătat ceva din impuls în primul trimestru al anului 2026, susţinută de o performanţă a exporturilor rezilientă, potrivit unui sondaj Reuters în rândul economiştilor.

Produsul intern brut este prognozat să fi crescut cu 4.8% în termeni anuali în perioada ianuarie–martie, accelerând faţă de avansul de 4.5% înregistrat în ultimul trimestru al anului 2025, care a marcat un minim pe trei ani.

Pe bază trimestrială, economia este proiectată să fi crescut cu 1.3% în primul trimestru, uşor peste creşterea de 1.2% observată în perioada octombrie–decembrie, reflectând o îmbunătăţire modestă a activităţii economice la începutul anului.

Creşterea este aşteptată să încetinească în 2026

În ciuda unui început mai puternic, economiştii anticipează că traiectoria de creştere a Chinei se va slăbi pe parcursul restului anului.

Sondajul Reuters indică faptul că dinamica PIB ar putea încetini până la 4.7% în trimestrul al doilea, iar expansiunea pe întregul an este estimată la 4.6% în 2026, de la 5.0% în 2025.

Această perspectivă se aliniază, în mare parte, cu intervalul ţintă oficial al guvernului pentru creştere, de 4.5%–5.0%.

Analiştii atribuie încetinirea aşteptată riscurilor externe, în special crizei persistente din Orientul Mijlociu, care ar putea apăsa cererea globală şi profitabilitatea corporativă.

Deşi până acum China a reuşit să absoarbă şocul economic cu perturbări limitate, susţinută de rezerve mari de petrol, un mix energetic diversificat şi controale stricte de preţuri, cresc îngrijorările privind menţinerea costurilor energetice la niveluri ridicate.

Creşterea costurilor şi presiuni asupra marjelor corporative

Economiştii avertizează că preţurile persistent ridicate la petrol cresc deja costurile de intrare pentru companii, punând presiune pe marjele de profit într-un moment în care cererea internă rămâne modestă.

Analiştii de la Morgan Stanley au remarcat: "Preţurile mai mari ale petrolului ar lovi economia Chinei printr-un şoc al termenilor de schimb şi prin comprimarea marjelor în aval."

Ei au adăugat însă: "Dar, spre deosebire de multe alte ţări net importatoare de petrol, care se confruntă cu perturbări ale producţiei din cauza penuriei de energie şi a spaţiului de manevră politic restrâns în contextul unei inflaţii ridicate, China este într-o poziţie mai bună."

Primele semne de tensionare încep să apară.

Preţurile la poarta fabricii au crescut în martie pentru prima dată în mai mult de trei ani, ceea ce sugerează că presiunile costurilor determinate de energie încep să se transmită în economie.

Această tendinţă ar putea comprima şi mai mult marjele deja subţiri pentru producători.

Perspectivele exporturilor, marcate de incertitudine

Exporturile, un motor cheie al creşterii economice chineze, ar putea de asemenea întâmpina vânturi potrivnice dacă tensiunile geopolitice persistă.

Economiştii atenţionează că un conflict prelungit în Orientul Mijlociu poate slăbi economia globală, temperând cererea pentru bunurile chineze.

Publicările de date viitoare arată că creşterea exporturilor s-a temperat în martie, evidenţiind provocările cu care se confruntă cererea externă în contextul unei incertitudini globale în creştere.

Ca răspuns la provocările economice, Beijingul a conturat măsuri modeste de stimulare.

Guvernul a stabilit un deficit bugetar de aproximativ 4% din PIB pentru 2026 şi plănuieşte emisiuni semnificative de obligaţiuni pentru a susţine creşterea.

Între timp, banca centrală s-a angajat să menţină o politică monetară acomodativă, în ciuda unui spaţiu limitat pentru reduceri agresive ale ratelor din cauza creşterii inflaţiei.

Analiştii de la Societe Generale au afirmat: "Cu obiectivul de creştere pentru 2026 stabilit la 4.5–5%, un rezultat puternic pentru primul trimestru ar trebui să le ofere factorilor de decizie spaţiul de a amâna un stimul major la reuniunea Politburo de la finele lunii aprilie, în ciuda riscurilor energetice legate de Orientul Mijlociu."

Se aşteaptă ca Politburo să se reunească mai târziu în această lună pentru a revizui perspectivele economice şi direcţia politicii.

Provocările structurale persistă

Factorii de decizie au recunoscut un dezechilibru „acut” între o ofertă puternică şi o cerere slabă în economia internă.

Autorităţile au promis să crească „semnificativ” ponderea consumului gospodăriilor în creşterea economică în următorii cinci ani, deşi nu au fost anunţate ţinte concrete.

Potrivit sondajului Reuters, se estimează că banca centrală va menţine neschimbată rata de referinţă LPR pe un an până la sfârşitul lui 2026.

Totuşi, economiştii anticipează o reducere cu 20 de puncte de bază a coeficientului de rezervă obligatorie al băncilor în trimestrul al treilea pentru a susţine lichiditatea.

Inflaţia consumatorilor este proiectată să crească modest până la 1.0% în 2026, de la o dinamică plată în 2025, înainte de a se stabiliza în 2027, indicând o revenire graduală a presiunilor de preţ odată cu activitatea economică.