Ken Griffin avertizează că închiderea Strâmtorii Hormuz ar putea provoca o recesiune globală

Investitorul miliardar Ken Griffin a avertizat că o întrerupere prelungită a Strâmtorii Hormuz ar putea împinge economia globală într-o recesiune, subliniind riscurile asociate tensiunilor continue din Orientul Mijlociu.

Vorbind la Semafor World Economy Forum, fondatorul și CEO-ul Citadel a descris situația drept un punct critic de inflexiune pentru piețele globale, în special din cauza rolului central al regiunii în aprovizionarea cu energie.

“Acesta este, cu adevărat, un moment foarte, foarte periculos pentru economia mondială,” a spus Griffin. “Din perspectivă macroeconomică la nivel mondial... criteriul-cheie este reluarea fluxului continuu de produse energetice din Orientul Mijlociu fără taxe, fără hărțuire.”

Fluxurile energetice, în centrul riscurilor de recesiune

Griffin a subliniat că fluxul neîntrerupt de țiței și produse energetice prin Strâmtorarea Hormuz rămâne esențial pentru stabilitatea economică globală. O întrerupere care durează câteva luni ar putea avea consecințe severe.

“Să presupunem [Strâmtoarea este] închisă pentru următoarele șase până la 12 luni — lumea va ajunge într-o recesiune. Nu există nicio cale de a evita asta,” a spus el.

Prețurile petrolului au reacționat deja la incertitudinea geopolitică, plutind în jurul valorii de 100 USD pe baril — mult peste nivelurile de dinaintea conflictului, de puțin sub 70 USD.

Deși prețurile s-au temperat față de vârful înregistrat în timpul conflictului, ele rămân ridicate, reprezentând riscuri pentru consum și creștere, în special în economiile dependente de energie din Asia.

Piețele s-au redresat, dar riscurile rămân subevaluate

În ciuda tensiunilor geopolitice, piețele de capital au arătat reziliență. Acțiunile s-au redresat în mare parte până la nivelurile înregistrate înainte ca Statele Unite să lanseze primele lovituri asupra Iranului la începutul acestui an.

Totuși, Griffin a avertizat că optimismul investitorilor poate fi fragil și foarte dependent de evoluția conflictului.

Sentimentul actual de piață, a remarcat el, presupune că tensiunile nu se vor intensifica semnificativ sau nu vor perturba fluxurile energetice pe termen îndelungat. Mulți investitori, însă, consideră că riscul unei escaladări suplimentare între SUA și Iran nu este pe deplin reflectat în prețurile activelor.

Această deconectare ridică îngrijorarea că piețele ar putea reacționa brusc dacă situația se deteriorează sau dacă perturbările de aprovizionare se intensifică.

Impactul războiului și tranziția către energia alternativă

Griffin a adoptat, de asemenea, un ton nuanțat privind contextul geopolitic mai larg, inclusiv decizia lui Donald Trump de a autoriza lovituri asupra Iranului. El a remarcat că mulți observatori au subestimat reziliența capacităților militare ale Iranului.

“Am distrus, practic, fiecare țintă pe care o poți lovi din aer,” a spus el, adăugând că forțele militare iraniene “rămân în continuare în mare parte intacte.”

Totodată, Griffin a sugerat că amânarea acțiunii militare ar fi putut conduce la consecințe chiar mai grave, în special având în vedere progresele tehnologice ale Iranului în domeniul rachetelor.

“În ciuda a ceea ce vedem astăzi, dacă s-ar fi întâmplat mai târziu, ar fi putut fi, de fapt, mult mai rău,” a spus el, adăugând că Trump a luat o “decizie foarte dificilă despre ce să facă aici, chiar acum. Istoria a fost schimbată pentru totdeauna.”

Privind înainte, Griffin a indicat o posibilă schimbare pe termen lung în strategia energetică globală. O întrerupere prelungită a aprovizionării cu petrol din Orientul Mijlociu ar putea accelera investițiile în surse alternative de energie precum eoliană, solară și nucleară, pe măsură ce țările caută să reducă dependența de rute de aprovizionare volatile.