Raliul AI urcă Wall Street în aprilie, în timp ce Europa îşi pierde avântul

Aprilie s-a dovedit a fi o lună extraordinară pentru câștigurile de pe piețele de acțiuni. Dar nu peste tot.

După o revenire spectaculoasă ca răspuns la vânzările masive din martie declanșate de războiul dintre SUA și Iran, indicii bursieri din Europa și Regatul Unit au pierdut rapid impulsul ascendent.

În ciuda încetării focului de durată nedeterminată, investitorii s-au retras pe măsură ce Strâmtoarea Hormuz a rămas, în practică, închisă și controlată de Teheran, iar costurile energetice au explodat.

Dar pentru indicii americani a fost cu totul altă poveste, în special pentru S&P 500 și pentru NASDAQ, concentrat pe tehnologie. Aceștia au avansat cu 13% și, respectiv, 19%, atingând o succesiune de maxime istorice.

Indicele de small-cap Russell 2000 a adăugat, de asemenea, circa 13%, atingând un maxim istoric propriu înainte de a se corecta în ultima săptămână din aprilie. Dow a subperformat.

Dar pe măsură ce ultima sesiune a lunii se desfășura, și acesta era în traiectorie pentru creșteri în două cifre.

Forța motrice din spatele raliului a fost sectorul tech, și, în mod particular, acțiunile din domeniul semiconductoarelor și cele adiacente dezvoltării AI.

Indicele Philadelphia Semiconductor (SOX) a înregistrat circa +44% în aprilie.

În cadrul indicelui, Intel a fost performerul vedetă, urcând cu peste 120%.

NVIDIA, cea mai mare corporație din lume după capitalizare de piață, nici măcar nu a intrat în top cinci câștigători din SOX.

Totuși, a avansat cu peste 20% pe parcursul lunii. Prea mult, prea repede? Poate.

Însă acesta este locul unde e impulsul, iar traderii adoră să meargă în direcția valului.

Cui îi pasă dacă valorările par excesive din perspectivă istorică, când viitorul e de neghicit — la fel ca potențialul de profit al AI?

Piața aparent imbatabilă a acțiunilor de cipuri a convins mulți traderi să alerge după impuls.

Și, până acum, s-a dovedit a fi decizia corectă. Strategia de „a cumpăra la corecție” a funcționat din octombrie 2022, deci de ce n-ar funcționa și acum?

Acțiunile tech, și poate SUA în ansamblu, sunt percepute ca fiind în mare măsură izolate de cele mai grave efecte ale războiului și ale închiderii Strâmtorii Hormuz.

SUA sunt în mare măsură autosuficiente din punct de vedere energetic, iar ceea ce le poate lipsi în substanțe chimice pentru îngrășăminte și în heliul vital pentru fabricanții de cipuri, probabil pot obține de la vecinii lor, Canada și Mexic.

Oricum, războaiele nu țin veșnic, iar contractele futures pe țiței continuă să anticipeze prețuri semnificativ mai scăzute până la sfârșitul anului.

Cu cât înaintezi mai mult în teritoriu necunoscut, cu atât lucrurile pot deveni mai incerte.

Dar SUA nu duc lipsă de optimism, iar cumpărătorii rareori sunt tulburați de teama că ar putea cumpăra la maximele pieței.

În favoarea lor, sezonul raportărilor pentru primul trimestru a fost excepțional de puternic.

Dintre companiile din S&P 500 care au raportat până acum, peste 80% au depășit așteptările pentru câștiguri și venituri.

În plus, conform FactSet, rata anuală de creștere a câștigurilor S&P 500 depășește 15% și este pe cale să înregistreze al șaselea trimestru consecutiv cu creștere în două cifre.

Peste toate acestea, marjele de profit sunt substanțiale, grație scalabilității marilor companii tech americane.

Șase dintre corporațiile „Mag 7” au raportat deja, rămânând doar NVIDIA, și nu a fost nimic îngrijorător în aceste raportări. Ce nu ți-ar plăcea?

Între timp, Jerome Powell tocmai a prezidat ultima sa reuniune de politică monetară în calitate de președinte al Rezervei Federale.

El a declarat că va rămâne în Consiliul Guvernatorilor până când Departamentul de Justiție își va încheia investigația privind cheltuielile excesive în timpul renovării clădirii Marriner S. Eccles a Fed.

Aceasta îl va enerva pe președintele Trump, mai ales că numirea lui Kevin Warsh ca nou președinte înseamnă că, dacă Powell rămâne, Stephen Miran, o altă alegere a lui Trump, va trebui să demisioneze din Consiliu pentru a face loc domnului Warsh. Dar aceasta e politică.

Mai importantă este însă ipoteza asupra a ceea ce ar putea însemna conducerea lui Warsh. Lucrul acesta este departe de a fi sigur. Se înțelege că domnul Warsh dorește transparență la Fed.

Însă este împotriva faptului ca banca centrală să ofere orientări prospectivă (forward guidance), deși acestea sunt utile pentru a facilita deciziile investitorilor.

Este, de asemenea, împotriva relaxării cantitative, pe care o consideră un „Robin Hood invers”, care dă celor bogați și ia de la cei săraci.

De asemenea, a declarat recent în fața Senatului că crede că inflația este supraestimată.

Nu are încredere în Core PCE, măsura inflației preferată de Fed.

În schimb, dorește să acorde o pondere mai mare unei citiri a inflației bazate pe media trunchiată, care în prezent este de 2,3%, mult mai aproape de ținta Fed de 2% decât Core PCE, care tocmai a fost publicat la 3,2%, cel mai ridicat nivel din noiembrie 2023.

Având în vedere diviziunile deja evidente în FOMC, în care trei membri din doisprezece doresc să noteze că mișcarea următoare ar putea fi o majorare, iar un altul (dl Miran) continuă să susțină o reducere, ar putea exista mult mai multă incertitudine în privința ratelor dobânzilor din SUA în anii următori.

Va fi suficient asta pentru a învinge taurul și a trezi ursul din hibernare?

(Aceasta este o rubrică publicată la fiecare două săptămâni de David Morrison. Este Analist principal de piață la Trade Nation. Opiniile îi aparțin.)