Interviu: Gupta (Growthvine): restricțiile lui Modi pe aur și călătorii, o măsură fiscală

Importurile discreţionare, precum aurul şi călătoriile în străinătate, consumă rezerve fără a adăuga valoare, remarcă directorul general al Growthvine, Shubham Gupta, prezentând apelul prim-ministrului Indiei, Narendra Modi, ca pe un impuls strategic mai degrabă decât ca pe un semn al unei crize economice.

Apelul recent al prim-ministrului Modi către indieni de a reduce achiziţiile de aur şi călătoriile în străinătate a stârnit dezbateri dacă invitaţia reflectă o tensiune economică mai profundă sau reprezintă o mişcare tactică pentru a proteja sănătatea fiscală a Indiei. 

Pentru Shubham Gupta, cofondator şi director executiv al Growthvine Capital, mesajul este clar: este vorba despre protejarea rezervelor valutare şi direcţionarea comportamentului gospodăriilor către opţiuni financiare mai productive.

„Cred că este mai mult un pas de precauţie decât vreun semn negativ,” a declarat Gupta într-un interviu exclusiv pentru Invezz. 

„Importurile pot fi împărţite în două categorii: discreţionare şi esenţiale. Importurile de ţiţei şi industriale sunt vitale pentru economie, în timp ce aurul şi remitenţele pentru călătorii în străinătate sunt discreţionare. Mesajul urmăreşte să oprească scurgerea rezervelor valutare şi să ajute economia în orice mod posibil.”

Aurul şi călătoriile în vizorul disciplinei fiscale

India a importat aproape $72 billion în aur în ultimul an fiscal, o sumă pe care Gupta consideră că s-ar putea reduce semnificativ dacă gospodăriile vor răspunde apelului prim-ministrului. 

„Cea mai bună situaţie ar fi dacă am reuşi să economisim 20% din aceasta,” a subliniat el, accentuând impactul potenţial asupra rupiei şi a facturii de importuri a ţării. 

Gupta a abordat, de asemenea, îngrijorările că apelul ar putea prevesti creşteri ale preţurilor la carburanţi, având în vedere dependenţa Indiei de ţiţeiul importat. 

Pieţele apreciază certitudinea în contextul îngrijorărilor privind carburanţii

„Pieţele, de fapt, iubesc certitudinea,” a explicat el.

„Pieţele vor considera acest lucru un semnal pozitiv deoarece reduce incertitudinea şi povara restantă. Trimite semnalul că guvernul gestionează responsabil problemele fiscale.” 

Recunoscând că majorările de preţuri la carburanţi nu sunt sustenabile pe termen lung, Gupta a argumentat că semnalizarea clară linişteşte investitorii şi stabilizează sentimentul de piaţă.

Impactul mai larg, a sugerat el, se va resimţi în sectoarele cel mai expuse costurilor cu carburanţii. 

„Aviaţia, logistica şi transporturile vor fi cele mai afectate. Apoi avem sectoare precum chimicale, vopsele şi producţie industrială, unde ţiţeiul şi costurile de transport reprezintă o parte mare din cheltuielile de exploatare,” a spus Gupta. 

Pentru gospodării, costurile mai mari cu carburanţii înseamnă un venit disponibil mai mic, comprimând consumul discreţionar.

„Companiile cu o putere solidă de stabilire a preţurilor vor trece mai uşor peste acest episod. Cele care nu pot transfera costurile vor suferi presiuni pe margini.”

Impuls pe termen lung către independenţa energetică

În cele din urmă, Gupta vede apelul prim-ministrului Modi ca parte a unui ciclu pe termen mai lung menit să stabilizeze rupia şi să reducă inflaţia importată. 

Atât pentru investitori, cât şi pentru gospodării, sfatul lui Gupta este să rămână disciplinaţi.

„Se rezumă la a-ţi alinia investiţiile către un obiectiv şi la respectarea principiilor de alocare a activelor. Dacă faci aceste două lucruri corect, vei putea naviga foarte bine perioadele volatile.”

Mai jos sunt fragmente editate din interviu:

Invezz: Din perspectiva consilierii investiţiilor, cum interpretaţi apelul recent al prim-ministrului Modi de a renunţa la achiziţii de aur? Este acesta un semn al unei tensiuni economice mai profunde sau un îndemn comportamental de redirecţionare a economiilor?  

Shubham Gupta: Eu îl văd mai degrabă ca pe un pas de precauţie decât ca pe unul negativ. Ne aflăm într-o perioadă în care aurul reflectă adesea cererea indusă de teamă.

Aurul este un produs care merită timp şi atenţie, dar o mare parte din cerere este speculativă şi nu adaugă valoare economiei. 

Guvernul transmite că ar trebui să conservăm rezervele valutare fără a împiedica creşterea. Importurile pot fi împărţite în două categorii: discreţionare şi esenţiale.

Importurile de ţiţei şi industriale sunt vitale pentru economie, în timp ce aurul şi remitenţele pentru călătorii în străinătate sunt discreţionare. Apelul urmăreşte reducerea scurgerii generate de aceste importuri discreţionare.

Invezz: Consideraţi că acest apel urmăreşte protejarea rezervelor valutare şi cât de mare ar putea fi impactul asupra gospodăriilor?  

Shubham Gupta: Aurul a fost întotdeauna un cazan tradiţional de siguranţă pentru gospodăriile indiene. Dar semnalizarea din partea guvernului poate influenţa cererea.

India a importat aproape $72 billion în aur în ultimul an fiscal. Chiar dacă s-ar reduce şi doar 20% din aceasta, ar fi semnificativ.

Apelul este, în esenţă, despre protejarea rezervelor, iar gospodăriile se pot ajusta treptat în consecinţă.

Invezz: Cum ar trebui să se poziţioneze investitorii având în vedere speculaţiile că preţurile la carburanţi ar putea creşte în săptămânile următoare?  

Shubham Gupta: Pieţele adoră certitudinea. Dacă guvernul semnalează o gestionare fiscală responsabilă, investitorii pot interpreta acest lucru pozitiv.

Reduce incertitudinea şi povara restantă. Deşi majorările preţurilor la carburanţi nu sunt sustenabile pe termen lung, claritatea politicii ajută pieţele să absoarbă mai bine şocurile.

În timp, acest tip de semnalizare oferă investitorilor reasigurarea că problemele fiscale sunt gestionate responsabil.

Invezz: Vă aşteptaţi la subvenţii sau controale de preţ care să urmeze?  

Shubham Gupta: Controalele de preţ sunt puţin probabile.

Extinderea subvenţiilor ar putea fi luată în considerare, dar guvernul se va concentra probabil mai mult pe disciplină fiscală şi măsuri ţintite decât pe controale generalizate.

Accentul va fi pe gestionarea rezervelor şi asigurarea stabilităţii, mai degrabă decât pe distorsionarea pieţelor.

Invezz: Dacă preţurile la carburanţi cresc, care sectoare vor fi cele mai afectate?  

Shubham Gupta: Aviaţia, logistica şi transporturile vor resimţi impactul direct.

Industria chimică, producţia de vopsele şi producţia industrială — unde ţiţeiul şi transportul reprezintă componente majore de cost — vor avea, de asemenea, de suferit. 

Pentru gospodării, costurile mai mari cu carburanţii reduc venitul disponibil, afectând consumul discreţionar.

Companiile cu o putere solidă de stabilire a preţurilor se vor descurca mai bine; cele fără aceasta vor avea presiuni pe marje.

Invezz: În ce măsură reducerea consumului de aur şi de călătorii ar putea influenţa tendinţele inflaţioniste?  

Shubham Gupta: Reducerea importurilor de aur şi a celor legate de călătorii nu va scădea direct inflaţia.

Impactul este mai degrabă indirect — prin reducerea fluxurilor de dolari, rupia se stabilizează, ceea ce ajută la limitarea inflaţiei importate, în special pentru ţiţei. 

Dacă rupia este mai stabilă, factura noastră de import nu creşte atât de mult. Este un efect stabilizator pe termen lung, nu unul imediat.

Invezz: În acest mediu geopolitic volatil, cum pot platformele de consiliere precum Growthvine să ajute familiile să navigheze incertitudinea?  

Shubham Gupta: Două lucruri contează cel mai mult: investiţiile bazate pe obiective şi alocarea activelor.

Dacă gospodăriile îşi aliniază investiţiile la obiective pe termen lung şi se diversifică între clase de active, pot rezista volatilităţii. 

Acţiunile tind să se recupereze după aceste şocuri şi, pe termen lung, să ofere randamente mai mari, în timp ce instrumentele de datorie şi aurul oferă stabilitate.

Cheia este să nu fii supraexpus pe un singur temă. Growthvine ajută familiile să-şi adapteze portofoliile la obiective şi îi educă privind disciplina investiţională.

Invezz: Care clase de active sau sectoare ar putea performa bine pe termen scurt?  

Shubham Gupta: Este dificil de prezis rezultatele pe termen scurt, având în vedere incertitudinea geopolitică.

Dacă tensiunile se atenuează, acţiunile vor beneficia. Dacă se agravează, activele de refugiu precum instrumentele de datorie şi aurul vor performa mai bine.

Portofoliile echilibrate sunt cea mai bună abordare, asigurând rezilienţă în ambele scenarii.

Invezz: De ce au scăzut preţurile la aur şi argint în ciuda conflictului din Iran, dacă sunt considerate active de refugiu?  

Shubham Gupta: O mare parte din cererea de anul trecut a fost speculativă, nu determinată de băncile centrale, ceea ce a creat o bulă. Aceasta s-a dezumflat la începutul acestui an. 

În timpul conflictului, investitorii s-au orientat adesea către dolar în loc de aur, inversând tendinţa de de-dolarizare din anul precedent.

Asta explică corecţia abruptă.

Argintul are utilizări industriale, astfel că mişcarea sa este mai uşor de explicat, dar scăderea aurului s-a datorat în mare parte dezumflării speculative şi forţei dolarului.

Invezz: Vedeţi vreo rază de optimism în apelul prim-ministrului Modi — ar putea accelera tranziţia Indiei către regenerabile sau producţie internă?  

Shubham Gupta: Absolut. India şi-a conştientizat vulnerabilitatea la şocuri externe, în special la ţiţei. În următorii 10–15 ani, independenţa energetică va fi un factor major. 

Sursele regenerabile, energia nucleară şi producţia internă vor câştiga teren.

Această durere pe termen scurt ar putea cataliza schimbări structurale pe termen lung.

Guvernul va accelera probabil eforturile în domeniul energiei interne şi al producţiei industriale mai largi, ceea ce a fost deja o temă în ultimii ani.

Vom vedea multă discuţie despre energia nucleară pe viitor, deoarece este una dintre cele mai curate surse şi o alternativă pe termen lung la combustibilii fosili.