FMI avertizează Franța asupra riscurilor fiscale pe fondul unui deficit persistent

Fondul Monetar Internațional a avertizat joi că Franța se confruntă cu riscuri tot mai mari la nivelul finanțelor publice, pe măsură ce eforturile de consolidare bugetară continuă să rămână în urmă, iar nivelurile datoriei rămân ridicate.

În urma vizitei anuale a personalului său în țară, FMI a declarat că deficitul bugetar public al Franței s-a redus la 5.1% din produsul intern brut în 2025.

Cu toate acestea, fondul a avertizat că încercările de a reduce în continuare deficitul se desfășoară mai lent decât se aștepta și se lovesc de riscuri semnificative de implementare.

FMI semnalează riscuri pentru planurile de reducere a deficitului

FMI a afirmat că politicile actuale sunt puțin probabile să ajute guvernul francez să atingă obiectivul de reducere a deficitului bugetar sub 3% din PIB până în 2029.

În comunicatul său, fondul a spus că următoarele alegeri prezidențiale de anul viitor ar putea oferi o oportunitate pentru o resetare fiscală mai credibilă.

FMI a avertizat că, fără măsuri adiționale, nivelurile datoriei Franței vor rămâne ridicate și ar putea crește probabilitatea unor reduceri de cheltuieli mai severe în viitor.

Fondul a semnalat, de asemenea, presiuni sporite asupra cheltuielilor legate de îmbătrânirea populației, cerințele de apărare și tranziția energetică.

Aceste presiuni adaugă presiune asupra nivelurilor de cheltuieli publice deja ridicate.

Potrivit FMI, cheltuielile publice ale Franței au atins 57.5% din PIB anul trecut.

Creșterea economică este așteptată să rămână slabă

FMI proiectează o creștere economică modestă pentru Franța în următorii doi ani.

Economia este așteptată să se extindă cu 0.7% în 2026, după o creștere de 0.9% în 2025.

Fondul a precizat că tensiunile geopolitice și incertitudinea politică internă înaintea alegerilor prezidențiale din 2027 afectează activitatea economică.

FMI a sugerat că mediul actual ar putea îngreuna eforturile de consolidare fiscală și, în același timp, ar putea limita impulsul de creștere.

FMI cere reforme structurale

Pentru a limita riscurile fiscale, FMI a cerut o strategie multi-anuală credibilă care să combine restricția cheltuielilor cu reforme structurale.

Fondul a evidențiat în mod special sistemul de pensii, indemnizațiile de șomaj și eficiența cheltuielilor publice ca domenii care necesită atenție.

Potrivit FMI, reformele ar trebui să includă înăsprirea indemnizațiilor de șomaj, precum și o cheltuire mai eficientă a resurselor în sănătate și educație.

Fondul a subliniat că reformele structurale vor fi necesare alături de disciplină bugetară pentru a plasa finanțele publice pe o traiectorie mai sustenabilă.

Reforma pensiilor va rămâne probabil o problemă politică centrală

Se estimează că reforma pensiilor va deveni unul dintre principalele câmpuri de luptă înaintea alegerilor prezidențiale din 2027.

Subiectul rămâne sensibil din punct de vedere politic după ce guvernul a suspendat anul trecut, în 2023, o majorare a vârstei de pensionare.

Suspendarea a fost introdusă ca o concesie pentru a asigura adoptarea bugetului.

Comentariile FMI sugerează că viitoarele guverne ar putea fi supuse unei presiuni reînnoite pentru a reexamina reformele pensiilor ca parte a unor eforturi mai ample de îmbunătățire a poziției fiscale a Franței.

Fondul a avertizat că întârzierea acțiunii corective ar putea lăsa Franța mai expusă la presiuni de pe piețe și la șocuri economice viitoare.