Negocierile dintre Statele Unite și Iran au intrat într-o nouă fază precară marți, după ce loviturile americane din cursul nopții în sudul Iranului au intensificat temerile unei confruntări regionale mai largi.

Escaladarea a amenințat să deraieleze eforturile diplomatice deja fragile dintre cele două țări.

Acțiunea militară a venit în timp ce oficiali din ambele țări continuau să semnaleze public că discuțiile indirecte menite să pună capăt ostilităților și să ajungă la un acord mai amplu sunt încă în curs.

Totuși, schimbul de avertismente, activitatea militară din jurul Strâmtorii Hormuz și retorica tot mai combativă au subliniat cât de vulnerabile rămân negocierile.

Piețele, între timp, au oscilat între optimismul privind un posibil progres și anxietatea că o nouă escaladare ar putea perturba fluxurile energetice globale și prelungi instabilitatea în Orientul Mijlociu.

Loviturile din timpul nopții sporesc tensiunile

Explozile s-au auzit în timpul nopții în Bandar Abbas, un port iranian strategic situat lângă Strâmtoarea Hormuz, potrivit Corpului Gardienilor Revoluționari Islamici (IRGC).

Media iraniene au raportat, de asemenea, sunete similare în apropiere de Sirik și Jask, de-a lungul coastei Golfului Persic.

La scurt timp după aceea, US Central Command a confirmat că forțele americane au efectuat ceea ce a descris drept „lovituri de autoapărare” în sudul Iranului.

Purtătorul de cuvânt al CENTCOM, Timothy Hawkins, a spus că loviturile au fost efectuate „pentru a ne proteja trupele de amenințările reprezentate de forțele iraniene”, adăugând că țintele au inclus „site-uri de lansare a rachetelor și bărci iraniene care încercau să amplaseze mine”.

Strâmtoarea Hormuz rămâne unul dintre cele mai critice puncte de blocaj pentru transportul petrolului la nivel mondial, iar orice confruntare militară în jurul acestui canal riscă să perturbe aprovizionarea energetică globală și piețele financiare.

Secretarul de Stat al SUA, Marco Rubio, a apărat operațiunile, afirmând că „strâmtorile trebuie să fie deschise, vor fi deschise într-un fel sau altul, deci trebuie să fie deschise”.

Iranul a răspuns cu avertismente dure.

IRGC a declarat mai târziu că a „doar doborât o dronă americană și a forțat o dronă și un avion de luptă american să fugă”, deși nu a precizat exact când s-au produs incidentele.

Într-un comunicat preluat de mass-media afiliată statului iranian, IRGC a avertizat împotriva „oricărei încălcări a încetării focului de către agresiva armată americană”, adăugând că „consideră legitim și cert dreptul său la un răspuns reciproc”.

Trump insistă că negocierile continuă

Președintele Donald Trump a susținut luni că negocierile cu Teheranul continuau.

Vorbind luni, în Statele Unite, înainte ca loviturile să devină publice, Trump a spus că discuțiile „progresează bine”.

Dar a avertizat și că eșecul de a asigura un acord ar putea conduce rapid la o reluare a escaladării militare.

„Va fi fie un Mare Acord pentru toți, fie niciun Acord”, a spus Trump, amenințând că va readuce lucrurile „pe frontul de luptă și trageri, dar mai mari și mai puternice ca niciodată”.

Rubio a reluat aceeași poziție marți, în timpul vizitei sale la Jaipur, India, sugerând că negocierile intraseră într-o etapă tehnic dificilă, centrată pe formulările specifice din proiectul de cadru.

„Au fost unele discuții în Qatar astăzi, așa că vom vedea dacă putem progresa”, a spus Rubio.

„Cred că este multă negociere înainte-înapoi pe tema limbajului specific din documentul inițial, deci va dura câteva zile. Președintele și-a exprimat dorința de a încheia un acord. Fie va obține un acord bun, fie niciun acord.”

Qatar a devenit unul dintre principalii intermediari în negocieri, cu mediatori regionali care încearcă să mențină canalele de comunicare deschise în ciuda incidentelor militare repetate.

Iranul semnalează progrese limitate, dar avertizează împotriva retragerii

Oficialii iranieni au indicat, de asemenea, că s-au înregistrat unele progrese diplomatice, deși au avertizat că mari dezacorduri rămân nerezolvate.

Ministerul de Externe al Iranului a spus că s-a ajuns la un „grad de înțelegere” cu Statele Unite asupra mai multor aspecte, subliniind în același timp că un acord final nu este aproape.

În același timp, conducerea Iranului a semnalat că nu este dispusă să își relaxeze postura strategică mai largă.

Ghidul suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, a declarat marți că cea mai recentă confruntare a demonstrat că instalațiile militare americane din regiune sunt tot mai vulnerabile.

Noul numit la conducerea Consiliului Național Suprem de Securitate al Iranului a adoptat, de asemenea, un ton sfidător, declarând că „nu va exista nicio retragere” în lupta Iranului împotriva Statelor Unite și Israelului.

Mass-media iraniană a relatat că Teheranul caută eliberarea a aproximativ 24 de miliarde de dolari din fonduri înghețate în străinătate ca parte a oricărui acord negociat cu Washingtonul.

Această cerere ar putea deveni unul dintre punctele centrale de blocaj în discuțiile viitoare, în special având în vedere sensibilitățile politice din Washington legate de ridicarea sancțiunilor.

Care sunt problemele nerezolvate?

Deși negociatorii par să discute aranjamente provizorii menite să reducă ostilitățile, mai multe dintre cele mai controversate chestiuni legate de programul nuclear al Iranului rămân nerezolvate.

Printre cele mai mari dispute se numără soarta stocului de uraniu puternic îmbogățit al Iranului.

Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, Iranul deține în prezent aproximativ 970 de lire de uraniu îmbogățit la 60%, un nivel care se apropie de materialul în stare de a fi utilizat pentru arme.

Oficialii americani au indicat că unele dintre aceste probleme ar putea fi abordate în runde ulterioare de negocieri, mai degrabă decât în acordul-cadru inițial aflat în discuție.

O opțiune posibilă ar putea implica transferul unei părți consistente a stocului în străinătate, similar aranjamentelor realizate în cadrul acordului nuclear din 2015 negociat în timpul administrației Obama, când Iranul a expediat cantități substanțiale de uraniu îmbogățit către Rusia.

O altă propunere aflată, potrivit relatărilor, în curs de analiză ar dilua uraniul la niveluri de îmbogățire mai scăzute, care nu ar putea fi folosite pentru arme nucleare.

Durata oricăror restricții privind îmbogățirea rămâne, de asemenea, puternic disputată.

Statele Unite au cerut anterior un moratoriu de cel puțin 20 de ani asupra activității de îmbogățire, în timp ce Iranul a propus termene semnificativ mai scurte.

Oficialii americani par acum ceva mai flexibili în privința duratei precise a restricțiilor, concentrându-se în schimb pe mecanismele de aplicare.

Notabil, discuțiile curente, potrivit relatărilor, nu includ limite asupra programului balistic al Iranului — o chestiune considerată critică de Israel, având în vedere capacitățile balistice ale Iranului.

Israel rămâne un factor complicator

Poziția Israelului continuă să planeze asupra negocierilor.

O sursă israeliană a declarat pentru CNN că Forțele de Apărare ale Israelului se pregăteau să extindă operațiunile în Liban, în ciuda insistenței Iranului ca problemele regionale care implică grupările militante aliate să fie incluse în orice înțelegere mai amplă.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a spus într-un declarație video că Israelul va „intensifica loviturile” și va „crește forța” folosită împotriva Hezbollah.

Aceasta ridică posibilitatea ca, chiar dacă Washington și Teheran reușesc să ajungă la o înțelegere limitată, tensiunile regionale mai largi care implică Israelul și grupările sprijinite de Iran să continue să destabilizeze situația.

Piețele reacționează cu prudență

Piețele financiare au reacționat inegal la ultimele evoluții, în timp ce investitorii încercau să evalueze dacă diplomația va învinge în final.

Prețurile petrolului au rămas volatile.

Contractele futures pentru US West Texas Intermediate au scăzut cu aproximativ 5% la $91.87 pe baril, în timp ce Brentul a urcat cu peste 2% la $98.2.

Acțiunile europene au retrogradat după ce noile lovituri au temperat optimismul că un acord de pace ar putea fi iminent.

În schimb, contractele futures pe acțiunile americane au urcat, investitorii mizând în continuare că Washingtonul și Teheranul vor ajunge în cele din urmă la o formă de înțelegere.

Contractele futures ale Dow Jones Industrial Average au crescut cu 234 de puncte, sau 0.5%, în timp ce futures ale S&P 500 au câștigat 0.7% și futures ale Nasdaq-100 au avansat 1.1%.

„Viziunea consensuală încă presupune că se va ajunge la un soi de detensionare formală în următoarele câteva zile între Washington și Teheran”, a scris Adam Crisafulli de la Vital Knowledge într-o notă.

„Întrebarea reală este cât din toate acestea este deja inclus în preț?”

Daniela Hathorn, analist principal de piață la Capital.com, a declarat că investitorii păreau în continuare dispuși să rămână optimiști în ciuda escaladărilor periodice.

„Investitorii par în continuare dispuși să cumpere corecțiile pe presupunerea că conflictul se va dezamorsa în cele din urmă”, a spus ea.

Strâmtoarea Hormuz rămâne centrală pentru negocieri

Marea parte a atenției rămâne asupra Strâmtorii Hormuz, prin care trece aproximativ o cincime din aprovizionarea globală cu petrol.

Ziarul japonez Nikkei a relatat că Washington și Teheran discutau un posibil aranjament pentru redeschiderea canalului la aproximativ 30 de zile după încheierea unui acord, deși detaliile rămân limitate.

Până când nu vor apărea progrese mai clare, analiștii se așteaptă ca prețurile energiei să rămână ridicate, complicând gestionarea inflației pentru băncile centrale și crescând costurile pentru companii și consumatori la nivel global.

Pentru moment, procesul diplomatic pare că se echilibrează fragil între negociere și confruntare — atât Washingtonul, cât și Teheranul insistând public că își doresc un acord, în timp ce tensiunile militare continuă să fiarbă în Golf.