Editorial: de ce piețele par neafectate de conflictul SUA-Iran

Cât de important este războiul dintre SUA și Iran pentru investitori? Privind piețele financiare, pare că nu este important deloc.

Poate doar atunci când este invocat pentru a oferi o explicație comportamentului pieței.

Ca recapitulare, a început cu un atac comun SUA/Israel asupra Iranului la sfârșitul lunii februarie.

Știrile i-au luat oarecum prin surprindere pe investitori, mai ales că s-au petrecut peste un weekend. Prețurile petrolului au fost esențiale.

Acestea au scăzut mai mult sau mai puțin constant de la vârful de aproximativ $130 (WTI pentru luna curentă) imediat după invazia Rusiei în Ucraina în februarie 2022, înainte de a atinge un minim ușor sub $55 pe baril în decembrie anul trecut.

Prețurile petrolului începuseră să se redreseze la începutul acestui an, tranzacționându-se în jurul valorii de $67 înaintea izbucnirii ostilităților.

S-a deschis cu un salt (de aproximativ $7) când piețele s-au redeschis duminică seara, după atacul inițial.

Dar a durat o săptămână întreagă până când petrolul a sărit peste $115, apoi a revenit abrupt.

În funcție de măsura folosită — Brent sau WTI, pentru luna curentă sau un contract continuu — asta a marcat cam punctul maxim pentru prețurile petrolului.

De atunci, acesta a petrecut majoritatea timpului tranzacționându-se într-un interval de $20.

În ceea ce privește dolarul american, au existat multe discuții despre cum greenback-ul a beneficiat de un efect de 'flight to quality', pe măsură ce investitorii au căutat siguranța unei piețe adânci și lichide în care să-și plaseze fondurile.

A durat aproximativ două săptămâni până când Cash Dollar Index a revenit temporar peste 100.00 de la circa 97.45 înaintea izbucnirii ostilităților. În prezent este în jur de 99.00, adică în creștere cu aproximativ 1.6% față de nivelurile de dinainte de război.

Nu este o mișcare uriașă. Totuși, s-a dovedit suficientă pentru a explica scăderea aurului (18%) și a argintului (25%) față de vârfurile de la începutul lunii martie.

Este o performanță slabă pentru cele două metale prețioase, având în vedere că ambele sunt în general văzute ca ultimele adăposturi sigure în momente de criză.

Dar a fost totul dat de forța dolarului? Puțin probabil. Trebuie adăugat și pierderea de încredere care a urmat prăbușirii ambelor metale prețioase după raliurile lor parabolice de la sfârșitul lui ianuarie.

Iar despre acțiuni? Să ne concentrăm pe S&P 500 din SUA. S&P a pierdut 8% în martie, atingând un minim exact în ultima zi a lunii.

De atunci, a urcat puternic. A durat cam o săptămână până să revină peste nivelurile de dinainte de război și încă una pentru a depăși precedenta maximă istorică din finele lui ianuarie, puțin peste 7,000.

De atunci, a câștigat aproximativ 8%. Acest lucru s-a întâmplat în ciuda faptului că războiul este pe cale să intre în a patra lună.

Rețineți că opinia de consens inițială era că totul s-ar fi terminat până la mijlocul lunii aprilie.

Pe măsură ce scriu acestea, indicii bursieri din SUA urcă din nou pe zvonuri că SUA și Iranul au ajuns la un acord, iar tot ce ar mai trebui este semnătura președintelui Trump.

O veste bună, dacă e adevărat. Dar nu este prima dată când se promite pacea, doar pentru ca speranțele să fie spulberate.

Totuși, astfel de dezamăgiri nu au reușit să afecteze sentimentul pozitiv.

S-ar putea ca ambițiile nucleare ale regimului iranian să fi fost reduse, la fel ca și capacitatea sa de a sprijini și exporta terorism.

Dar Strâmtoarea Hormuz a fost practic blocată de trei luni.

Facilitatea de gaze naturale lichefiate a Qatarului este închisă de la începutul războiului, iar multe elemente ale infrastructurii energetice au fost avariate sau închise.

Stocurile globale de petrol au fost epuizate, iar chiar și odată ce navigația va fi permisă neîngrădită prin Strâmtoarea Hormuz, va dura luni, sau chiar mai mult, pentru ca proviziile să fie refăcute și rezervele strategice umplute.

Cu toate acestea, raliul ascendent al acțiunilor globale, condus de sectorul tehnologic, continuă.

Investitorii nu văd un sfârșit la orizont și există un puternic sentiment de FOMO. Contează războiul? Nu pare să conteze.

(Aceasta este o rubrică bilunară scrisă de David Morrison. Este analist senior de piață la Trade Nation. Opiniile îi aparțin.)