Banca Japoniei ridică rata dobânzii la 0,25%, reduce achizițiile de obligațiuni într-o schimbare majoră de politică

Banca Japoniei (BoJ) și-a majorat rata dobânzii de referință la 0,25% și a anunțat planuri de a reduce la jumătate achizițiile lunare de obligațiuni, marcând o schimbare semnificativă către o politică monetară mai strictă.

Această mișcare contrastează cu poziția actuală a Rezervei Federale din SUA și se așteaptă să reducă decalajul ratei dobânzii care a contribuit la slăbiciunea record a yenului. În urma deciziei BoJ de miercuri, yenul s-a întărit cu peste 1% față de dolar, ajungând la 150,70 yeni.

Rata dobânzii a crescut la cel mai înalt nivel din 2008

Cu un vot majoritar de 7-2, BoJ și-a ridicat rata dobânzii overnight la „aproximativ 0,25%”, cel mai înalt nivel de la criza financiară globală din 2008. Anterior, rata a variat de la zero la 0,1%.

Această decizie urmează rezilierii de către bancă a politicii sale privind ratele negative ale dobânzii în martie, punând capăt deceniilor de deflație intermitentă.

BoJ a dezvăluit, de asemenea, planuri de a-și reduce programul lunar de cumpărare de obligațiuni în valoare de 6 miliarde de yeni (39 de miliarde de dolari) la aproximativ 3 miliarde de yeni până în primăvara lui 2026.

Această reducere a achizițiilor de obligațiuni semnifică o îndepărtare decisivă de politica monetară ultra-laxă a băncii.

Condițiile economice și riscurile de inflație influențează decizia

Guvernatorul băncii centrale Kazuo Ueda a explicat că decizia ratei a fost influențată de condițiile economice actuale și de mișcările prețurilor, care au rămas „pe drumul cel bun”.

Ueda a recunoscut că impactul yenului mai slab asupra inflației a jucat și el un rol în decizie.

Reacții mixte din partea economiștilor și a participanților la piață

Mișcarea BoJ a stârnit reacții mixte din partea economiștilor și a participanților la piață. Unii comercianți au fost împărțiți în mod egal cu privire la probabilitatea unei creșteri a ratei, în timp ce alții au avertizat împotriva unei astfel de mișcări, având în vedere datele economice slabe recente.

Inflația de bază, care exclude prețurile volatile la alimente, a crescut cu 2,6% de la an la an în iunie, depășind ținta de 2% a BoJ pentru 27 de luni consecutive.

Cu toate acestea, economia Japoniei s-a contractat în primul trimestru al anului din cauza scăderii yenului și a creșterii costurilor vieții, care au afectat negativ cheltuielile gospodăriilor.

Economistul UBS Masamichi Adachi și-a exprimat dezamăgirea față de decizia BoJ, declarând:

Adachi a susținut că normalizarea economiei Japoniei era deja precară, iar decizia BoJ a făcut-o și mai dificilă.

Prognoza de inflație a BoJ

Pentru anul fiscal care se încheie în martie 2026, BoJ și-a revizuit prognoza privind inflația prețurilor de consum la 2,1%, în creștere față de 1,9% prognozată în aprilie.

Această ajustare subliniază îngrijorările băncii cu privire la presiunile inflaționiste determinate de yenul mai slab.

Stefan Angrick, economist senior la Moody's Analytics, a remarcat noua atenție a BoJ asupra impactului yenului asupra inflației.

El a subliniat că banca centrală „intră într-o economie slabă” fără o inflație puternică determinată de cerere.