Dincolo de prăbușirea guvernului german: este posibil un nou început pentru economie?

Cancelarul german Olaf Scholz și-a dizolvat recent guvernul, o mișcare care a venit imediat după victoria lui Donald Trump în alegerile din SUA.

Acest act îndrăzneț a aruncat Germania într-o stare de incertitudine politică.

Momentul nu ar putea fi mai rău, deoarece Germania se confruntă deja cu unele probleme adânc înrădăcinate care amenință coloana vertebrală a economiei sale.

Totuși, aceasta ar putea fi o binecuvântare deghizată. Cu noi alegeri la orizont, Germania are șansa de a reporni abordarea față de provocările economice serioase.

De ce s-a destrămat coaliția?

Coaliția, care includea Partidul Social Democrat al lui Scholz, Verzii și Partidul Liber Democrat, s-a destrămat pe o problemă aparent mică.

Această dizolvare s-a datorat în mare parte unor dezacorduri interne, în special despre un deficit bugetar de 9 miliarde EUR în bugetul viitor.

Dar adevărata problemă era mult mai profundă, constă în ciocniri ideologice persistente.

Căderea coaliției nu a fost bruscă, ci rezultatul tensiunilor crescânde legate de politicile fiscale stricte ale Germaniei.

În centrul discuțiilor s-a aflat în special „frâna de îndatorare”, care limitează capacitatea guvernului de a contracta noi datorii.

Această regulă fiscală a fost un element de discordie, deoarece a restrâns capacitatea guvernului de a cheltui în domenii critice, cum ar fi apărarea și infrastructura, pe fondul provocărilor economice în curs și presiunilor internaționale, inclusiv impactul agresiunii Rusiei în Ucraina.

SPD și Verzii au pledat pentru relaxarea acestor reguli pentru a crește investițiile în inițiative militare și ecologice, în timp ce FDP, cu Lindner la cârma, a susținut ferm pentru conservatorismul fiscal, temându-se de consecințele pe termen lung ale creșterii datoriei naționale.

Ce se întâmplă în neregulă cu economia Germaniei?

Instabilitatea politică vine într-un moment în care economia Germaniei se confruntă cu provocări severe.

Puterea Europei și-a văzut creșterea PIB-ului stagnant, raportând doar o creștere de 0,2% în ultimii cinci ani, comparativ cu 4,6% în zona euro.

Companii proeminente precum Volkswagen au în vedere măsuri drastice, inclusiv concedieri și închideri de fabrici – primele din istoria lor de 87 de ani.

Această încetinire este atribuită unor probleme structurale, cum ar fi costurile ridicate ale forței de muncă, forța de muncă îmbătrânită și infrastructura depășită, precum și crizei energetice recente, exacerbată de dependența de energia rusă, care a fost evidențiată în timpul conflictului din Ucraina.

În plus, industria cheie a Germaniei, sectorul auto, se confruntă cu o concurență sporită din partea Chinei în ultimii ani.

Companii proeminente precum Volkswagen au în vedere măsuri drastice, inclusiv concedieri și închideri de fabrici – primele din istoria lor de 87 de ani.

Prăbușirea coaliției înseamnă că reformele economice presante și politicile fiscale sunt acum în limbo.

Abordarea Germaniei de a face față provocărilor sale economice va fi critică nu numai pentru redresarea sa, ci și pentru stabilitatea zonei euro.

O binecuvântare deghizată?

În ciuda provocărilor sale economice, Germania se află într-o poziție unică pentru a-și valorifica capacitățile fiscale substanțiale.

Se mândrește cu unul dintre cele mai scăzute rate ale datoriei/PIB din UE și se bucură de unele dintre cele mai favorabile condiții de împrumut la nivel global.

Această prudență fiscală oferă Germaniei o pernă substanțială pentru finanțarea investițiilor strategice, în special în infrastructură, educație și tehnologii de ultimă oră, cum ar fi energia verde și digitalizarea.

Prăbușirea neașteptată a guvernului lui Scholz, deși considerată inițial ca o criză politică, ar putea cataliza transformarea economică.

Alegerile viitoare reprezintă o oportunitate rară de a dezbate și, eventual, de a reseta politicile economice ale Germaniei.

Există un consens tot mai mare în rândul economiștilor și liderilor de afaceri că investițiile strategice, finanțate prin constrângeri fiscale oarecum relaxate, ar putea întineri economia stagnantă.

Aceste investiții nu numai că ar aborda provocările economice imediate, ci și ar pune bazele unei structuri economice mai diversificate și mai rezistente.

Investițiile în tehnologie verde și infrastructură digitală ar putea poziționa Germania în fruntea următorului val de inovare industrială globală.

În plus, reducerea birocrației și creșterea flexibilității piețelor de capital ar putea stimula în continuare activitatea antreprenorială și inovația, stimulând creșterea în sectoarele emergente.

Ce urmează pentru Germania?

Alegerile viitoare sunt o șansă de a prezenta aceste idei alegătorilor. Va avea următorul guvern curajul să deschidă puțin mai mult robinetele de cheltuieli?

Este un risc, dar poate unul care merită asumat, având în vedere potențialele recompense. Marele pariu al lui Scholz de a dizolva guvernul ar putea ajunge să fie amintit ca o lovitură de cap – dacă următorul grup de lideri poate face bine cu această oportunitate neașteptată.

Există o șansă reală aici de a remodela politicile care ar putea reînvia puterea Europei.

Blocul conservator CDU/CSU, probabil să fie jucători cheie în orice formare nouă de guvern, va trebui să decidă dacă este dispus să slăbească frâiele fiscale.

Echilibrul pe care îl aleg între menținerea disciplinei fiscale și investiția pentru creștere va fi crucial.

Următorii pași ai Germaniei sunt critici nu doar pentru viitorul său, ci și pentru economia Europei în general.

Capacitatea țării de a inova și de a se adapta va da tonul pentru modul în care abordează schimbările economice globale și provocările interne.

În această lumină, prăbușirea guvernului Germaniei ar putea fi doar schimbarea necesară pentru a declanșa o nouă eră a ingeniozității economice și a creșterii robuste.

Pe măsură ce alegerile se apropie, toți ochii vor fi îndreptați spre Germania, așteptând să vadă dacă poate transforma o criză politică într-un progres economic.