Reducerea ratelor dobânzilor BCE: va fi aceasta suficientă pentru a relansa creșterea în zona euro?

Banca Centrală Europeană (BCE) și-a redus rata de depozit pentru a patra oară în acest an, reducându-l la 3%.

Pornind de la un record de 4% în iunie, se pare că BCE este în sfârșit aproape de a-și îndeplini obiectivul de combatere a inflației în zona euro, care se apropie acum de ținta de 2%.

Cu toate acestea, în condițiile în care previziunile de creștere continuă să se micșoreze și incertitudinile politice crescânde în Franța și Germania, președintele BCE, Christine Lagarde, și-a îndreptat atenția către probleme sistemice mai ample, punând la îndoială dacă problemele zonei euro sunt autoprovocate.

Au fost abordate riscuri suplimentare, în principal din cauza celei de-a doua președinții a lui Donald Trump și a modului în care aceasta ar putea afecta Europa.

Ce spun numerele?

Cele mai recente prognoze ale BCE preconizează o creștere a zonei euro la doar 1,1% în 2025, în scădere față de o estimare anterioară de 1,3%.

Perspectiva pentru 2026 a fost, de asemenea, revizuită la 1,4%. Sondajele arată o încetinire a activității în trimestrul curent, întreprinderile ezitând să investească și consumatorii reticenți să cheltuiască.

Inflația a fost în medie de 2,3% în noiembrie, mai mare decât în ​​lunile precedente din cauza creșterii prețurilor la energie.

În ciuda acestui fapt, factorii de decizie politică susțin că inflația este pe cale să își atingă ținta, ceea ce ar putea lăsa mai mult loc de relaxare.

Piețele anticipează că BCE va continua să reducă ratele până la jumătatea anului 2025, potențial scăzând rata depozitelor la 2%.

BCE nu este singura pe calea de reducere a ratelor.

Banca Națională Elvețiană (BNS) a surprins piețele cu o reducere de jumătate de punct la 0,5%, ca răspuns la presiunile valutare.

Între timp, Rezerva Federală a SUA și alte bănci centrale au adoptat, de asemenea, poziții conciliante, reflectând încetinirea inflației globale.

Critica lui Lagarde la adresa Franței și Germaniei

La o conferință de presă recentă, Lagarde a făcut o critică ascuțită a celor mai mari economii ale blocului, acuzându-le că creează „incertitudine auto-provocată”.

Fără să dea nume, ea a subliniat modul în care paralizia politică din Germania și Franța complică perspectivele fiscale ale zonei euro.

Germania este aproape de alegeri federale după prăbușirea guvernului său de coaliție, iar incapacitatea Franței de a adopta un buget indică o fragmentare politică în creștere.

Lagarde a avertizat că o astfel de instabilitate subminează redresarea economică, descriind lipsa unor politici fiscale clare drept o „complicație” pentru planificarea BCE.

Această disfuncție este deosebit de dăunătoare, având în vedere contextul economic actual.

Lagarde a recunoscut că economia zonei euro „pierde avânt”, cu previziunile de creștere pentru 2025 revizuite la 1,1%, comparativ cu 1,3% în urmă cu doar trei luni.

Ea a menționat, de asemenea, că companiile reduc investițiile din cauza cererii slabe și a unei perspective neclare.

Cum vor afecta politicile lui Trump Europa?

Inaugurarea lui Donald Trump în ianuarie aduce noi riscuri.

Promisiunea administrației sale de tarife mai mari ar putea afecta puternic economia europeană bazată pe export.

Sectorul de producție, în special în Germania, este vulnerabil la un potențial război comercial.

Acest lucru se adaugă la presiunile existente asupra bazei industriale a Europei, care se confruntă deja cu concurența globală și cu creșterea costurilor.

Factorii politici BCE recunosc că acești factori externi pot necesita o reevaluare a strategiei lor actuale.

În timp ce sunt planificate reduceri de un sfert de punct pentru ianuarie și martie, o reducere mai mare de jumătate de punct rămâne o opțiune dacă condițiile se deteriorează în continuare.

Pete luminoase într-un peisaj înnorat

Nu este totul nenorocire pentru Europa. Unele țări din zona euro au o performanță mai bună.

Spania, de exemplu, ar putea rivaliza cu SUA ca una dintre economiile avansate cu cea mai rapidă creștere, datorită boom-ului turismului, unei piețe solide a muncii și inițiativelor de investiții ecologice.

În mod similar, fostele țări afectate de criză, cum ar fi Portugalia, Irlanda, Grecia și Spania – numite cândva „PIGS” – sunt acum printre cei mai rezistenți performeri din regiune.

Aceste națiuni evidențiază potențialul reformelor și investițiilor specifice pentru a stimula creșterea, chiar și într-un mediu provocator.

Cu toate acestea, succesul lor contrastează puternic cu zona euro mai largă, unde persistă inerția politică și slăbiciunile structurale.

Ce trebuie schimbat?

Performanța insuficientă a Europei în comparație cu SUA este probabil un indicator al unor probleme de bază mai profunde.

Fostul președinte al BCE, Mario Draghi, a cerut reforme urgente pentru a aborda aceste provocări, descriind situația drept o „provocare existențială” pentru UE.

Ceea ce are nevoie Europa în acest moment sunt investiții sporite și o politică industrială mai competitivă.

În plus, voința politică este piesa lipsă.

Fără politici fiscale coordonate și un angajament de reformă, sarcina cade în mod disproporționat asupra băncilor centrale pentru a sprijini economia.

Lagarde însăși a avertizat că BCE nu poate acționa ca un „joc-de-toate”, îndemnând guvernele să intensifice.

Gânduri finale

Zona euro se confruntă cu decizii critice în următoarele luni.

Reducerile ratelor pot câștiga timp, dar nu pot rezolva problemele structurale și politice mai profunde ale regiunii.

Cu potențiale tarife din SUA și tensiuni interne crescute în Germania și Franța, Europa se află într-o perioadă dificilă.

Dacă se poate ridica la înălțime, va depinde nu doar de intervențiile băncii centrale, ci și de curajul politic de a pune în aplicare reforme semnificative.

Fără o astfel de acțiune, regiunea riscă să rămână și mai în urmă într-o economie globală din ce în ce mai competitivă.