De ce zona euro rămâne în urmă în tabelul de bord al economiei globale?

De ce zona euro rămâne în urmă în tabelul de bord al economiei globale?
Dionysis Partsinevelos
18 nov. 2024, 10:20 A.M.
  • Producția industrială din zona euro a scăzut cu 2,0% în septembrie, Germania conducând declinul.
  • Se preconizează că inflația va scădea la 2,4% până în 2025, dar cheltuielile slabe ale consumatorilor încetinesc redresarea.
  • Tarifele vamale propuse din SUA amenință să perturbe 850 de miliarde EUR în comerțul UE-SUA.

Economia zonei euro se confruntă cu un set tot mai mare de provocări, de la scăderea producției industriale până la creșterea tensiunilor comerciale globale.

Producția industrială se contractă, prognozele de creștere sunt retrogradate, iar cea mai mare economie a regiunii se luptă să țină pasul cu concurenții globali.

Adăugați la aceasta spectrul protecționismului comercial din SUA, iar miza pentru viitorul economic al Europei nu ar putea fi mai mare.

În pofida șomajului record și a reducerii inflației, drumul către redresare rămâne incert.

Ar trebui europenii să-și facă griji că rămân în urmă față de restul lumii?

Ce cauzează criza industrială?

Potrivit Eurostat, producția industrială din zona euro a scăzut cu 2,0% în septembrie, marcând una dintre cele mai puternice scăderi lunare din ultimii ani.

Contracția a fost resimțită în sectoarele cheie, bunurile de capital și producția de energie suferind cele mai mari pierderi.

Față de un an mai devreme, producția industrială a scăzut cu 2,8%, subliniind adâncimea recesiunii din sector.

Costurile ridicate ale energiei au reprezentat o povară persistentă, în special pentru industriile mari consumatoare de energie.

Tensiunile geopolitice, inclusiv războiul din Ucraina, au perturbat lanțurile de aprovizionare și au menținut prețurile ridicate.

Între timp, cererea slabă din China a agravat aceste probleme, în special pentru sectorul auto aflat în dificultate din zona euro, care a văzut vânzările globale slăbite.

Problemele structurale din sectorul industrial evidențiază o problemă mai mare: dependența puternică a zonei euro de cererea externă.

Pe măsură ce condițiile economice globale slăbesc, dependența regiunii de exporturi o lasă expusă la șocuri externe.

Cum conduce Germania recesiunea?

Germania, motorul economic al zonei euro, se află în centrul declinului său industrial.

În septembrie, producția industrială germană s-a contractat cu 2,7%, cea mai abruptă scădere dintre marile economii din zona euro.

Prognozele privind creșterea economică a Germaniei sunt sumbre, cu o contracție estimată de 0,1% în 2024 și o creștere de doar 0,7% în 2025.

Mai mulți factori contribuie la această performanță insuficientă.

Sectorul de producție al Germaniei, în special industria de automobile și de mașini, se confruntă cu o concurență acerbă din partea rivalilor străini.

Lipsa forței de muncă în sectorul construcțiilor exacerbează și mai mult problemele economice ale țării.

În plus, incertitudinea geopolitică a afectat foarte mult încrederea investitorilor, blocând proiectele industriale critice.

Instabilitatea politică este o altă provocare.

În urma demisiei partenerilor de coaliție, cancelarul Olaf Scholz a convocat alegeri anticipate pentru februarie 2025.

Această tulburare politică adaugă incertitudine într-un moment în care economia Germaniei are nevoie disperată de o conducere clară și decisivă.

Este inflația sub control?

După ce a atins un vârf de 9,2% în 2022, este de așteptat ca inflația din zona euro să scadă la 2,4% în 2025 și să atingă ținta Băncii Centrale Europene de 2,0% până în al patrulea trimestru al acelui an.

Scăderea prețurilor la energie și la alimente au fost principalele cauze ale acestei tendințe dezinflaționiste.

Deși acest lucru oferă o oarecare ușurare gospodăriilor și întreprinderilor, nu s-a tradus într-o redresare robustă a cheltuielilor de consum.

În ciuda șomajului record, la 5,9%, gospodăriile economisesc mai mult decât se aștepta, reflectând un comportament relativ pesimist din cauza incertitudinii economice.

Aceste cheltuieli restrânse au încetinit creșterea determinată de consum a zonei euro, care a fost în mod tradițional un factor cheie al PIB-ului său.

Care sunt riscurile unui război comercial?

Economia deschisă a zonei euro o face extrem de sensibilă la politicile comerciale globale, iar perspectiva unor tarife americane continuă să crească.

Președintele ales Donald Trump s-a angajat să impună tarife de 10% la importuri, inclusiv cele din UE.

Cu mărfuri în valoare de 850 de miliarde de euro (898 de miliarde de dolari) tranzacționate anual între cele două economii, impactul ar putea fi sever.

Germania, a cărei economie se bazează în mare măsură pe exporturi, este deosebit de vulnerabilă.

Bundesbank estimează că aceste tarife ar putea reduce cu 1,0% din PIB-ul Germaniei, agravând luptele existente.

Oficialii UE au avertizat că o creștere a politicilor protecționiste ar putea perturba comerțul global și ar putea slăbi și mai mult redresarea deja fragilă a zonei euro.

Există puncte luminoase?

Nu toate țările din zona euro se confruntă cu același nivel de dificultate. Spania se remarcă ca o poveste de succes, PIB-ul estimat să crească cu 3,0% în 2024 și cu 2,3% în 2025.

Turismul puternic și inițiativele de investiții conduse de guvern au determinat performanța sa robustă.

Italia și Franța înregistrează, de asemenea, îmbunătățiri modeste.

Se estimează că creșterea Italiei va crește de la 0,7% în 2024 la 1,0% în 2025, în timp ce Franța continuă să se confrunte cu provocările fiscale, dar rămâne pe calea redresării treptate.

Scăderea inflației și îmbunătățirea condițiilor de creditare sunt de așteptat să susțină creșterea investițiilor în regiune, oferind o scădere de speranță.

Ce ne rezervă viitorul Europei?

Redresarea zonei euro depinde de abordarea vulnerabilităților sale structurale.

Costurile ridicate ale energiei, cererea industrială slabă și tensiunile geopolitice rămân provocări semnificative.

Dependența regiunii de comerțul global o face în mod deosebit expusă schimbărilor în politica comercială a SUA, în special cu tarifele propuse care amenință sectoarele cheie de export.
Sunt necesare reforme structurale pentru a stimula competitivitatea, a reduce costurile cu energia și pentru a stimula cererea internă.

În timp ce o inflație mai scăzută și condițiile de investiții îmbunătățite oferă motive de optimism, calea zonei euro către o creștere susținută va depinde de capacitatea sa de a se adapta atât la presiunile interne, cât și la cele externe.