La ce ne putem aștepta în 2025? Sondajul Ipsos arată că clima și economia rămân preocupări majore

La ce ne putem aștepta în 2025? Sondajul Ipsos arată că clima și economia rămân preocupări majore
Noris Soto
25 dec. 2024, 11:51 A.M.
  • Cel puțin 79% dintre respondenți cred că prețurile vor crește mai repede decât veniturile.
  • Schimbările climatice și răspunsul guvernului la această criză continuă să fie o preocupare de top în rândul respondenților.
  • Cel puțin 66% dintre respondenți sunt îngrijorați de faptul că AI va pune presiune pe piața globală a muncii.

Ultimii ani au demonstrat cât de repede pot evolua evenimentele. În timp ce unele rămân imprevizibile, altele pot fi anticipate.

Ipsos a realizat recent un sondaj care a implicat peste 23.700 de participanți din 33 de țări, acoperind mai multe subiecte precum tehnologia, mediul și securitatea globală.

Raportul Statista analizează datele economice solide și sentimentele adunate în sondajul Ipsos, aruncând lumină asupra așteptărilor viitoare din diferite regiuni.

De exemplu, sondajul evidențiază că cel puțin 79 la sută dintre respondenți cred că prețurile vor crește mai repede decât veniturile.

Aceste date arată, de asemenea, o preocupare tot mai mare cu privire la presiunile inflaționiste din mai multe țări, în special în economiile volatile și diverse din regiuni precum America Latină.

Consecințele economice ale schimbărilor climatice ridică îngrijorări

Potrivit raportului Statista, concluziile sondajului indică un consens puternic în rândul respondenților cu privire la schimbările climatice, 80% așteaptă o încălzire globală în continuare în anul următor.

Această îngrijorare este deosebit de pronunțată în Asia de Sud-Est, unde Indonezia (91 la sută), Filipine (89 la sută) și Malaezia (88 la sută) exprimă cele mai înalte niveluri de anxietate.

Aceste date evidențiază necesitatea urgentă a guvernelor de a aborda provocările de mediu, mai ales că schimbările climatice pot submina stabilitatea economică, riscând scăderea productivității agricole și creșterea cheltuielilor pentru pregătirea pentru dezastre.

Interesant este că, în timp ce un număr important de oameni anticipează creșterea temperaturii și evenimente meteorologice mai severe – 72% dintre cei chestionați au remarcat probabilitatea de a experimenta incidente legate de climă – există scepticism cu privire la receptivitatea guvernului.

Doar 52% se așteptau ca guvernele lor să stabilească ținte mai stricte de emisii de carbon, dezvăluind un decalaj între preocuparea publicului și acțiunea politică.

Cu toate acestea, optimismul este prezent în China, unde 84% cred că guvernul lor ia măsuri proactive.

Acest contrast servește ca un indicator economic important: efectele potențiale ale politicilor de mediu asupra succesului economic.

Națiunile care nu se adaptează pot suporta provocări economice pe termen lung, intensificate de dezastrele legate de climă, care ar putea perturba lanțurile globale de aprovizionare.

Conflictele geopolitice și taxa economică

Tensiunile geopolitice în curs rămân o preocupare critică în rândul oamenilor, mulți respondenți exprimând pesimism cu privire la soluționarea conflictelor existente.

Doar 20% dintre indivizii din Orientul Mijlociu văd încetarea violenței până în 2025, în timp ce aproximativ 30% simt la fel despre situația din Ucraina.

Această scădere a previziunilor optimiste în comparație cu anul precedent sugerează scăderea speranței, întărind ideea că conflictele extinse ar putea avea un impact negativ atât asupra economiilor locale, cât și asupra economiilor globale.

Consecințele economice ale războiului - cum ar fi deplasarea populațiilor, deteriorarea infrastructurii și perturbările comerțului - sunt preocupări semnificative.

Zonele prinse în conflict înregistrează adesea o scădere a investițiilor străine, creșterea ratei șomajului și o creștere stagnantă a PIB-ului.

Evaluarea sentimentului publicului cu privire la soluționarea conflictelor este crucială pentru prognoza viitoarelor evoluții economice, în special în regiunile care depind în mare măsură de stabilitate pentru comerț și investiții.

Rolul transformator al inteligenței artificiale pe piața muncii

Pe măsură ce îmbrățișăm economia digitală, apariția inteligenței artificiale aduce atât provocări, cât și oportunități.

Aproape două treimi dintre cei chestionați (aproximativ 66 la sută) se așteaptă ca AI să ducă la pierderi de locuri de muncă până în 2025.

Cu toate acestea, o parte considerabilă – 43 la sută – consideră, de asemenea, inteligența artificială ca o potențială sursă de noi oportunități de angajare.

Această perspectivă dublă subliniază o schimbare transformatoare în dinamica muncii, prezicând posibile perturbări pe piața muncii alături de noi căi de creștere economică.

Dependența crescută de AI ar putea crește productivitatea și eficiența economică, dar poate provoca și tulburări sociale, pe măsură ce lucrătorii se adaptează la progresele tehnologice rapide.

Un indicator economic vital pentru anul viitor va fi investițiile în inițiative de recalificare și infrastructură tehnologică pentru a sprijini o forță de muncă din ce în ce mai afectată de automatizare.

Creșterea economiilor virtuale

Sondajul a demonstrat, de asemenea, o acceptare din ce în ce mai mare a mediilor virtuale, 59% dintre respondenți crezând că mulți indivizi vor alege să locuiască în aceste spații digitale până anul viitor.

Această tendință are implicații semnificative pentru numeroase sectoare, inclusiv divertisment, educație și comerț, deoarece platformele virtuale creează noi piețe și oportunități de dezvoltare economică.

Mișcarea către o mai mare implicare digitală ridică îngrijorări cu privire la securitatea cibernetică și confidențialitatea datelor – probleme care ar putea împiedica creșterea economiei digitale dacă nu sunt gestionate eficient.

Companiile vor trebui să dedice resurse tehnologiilor care securizează aceste medii, încurajând în același timp inovația pentru a atrage utilizatorii în spațiile virtuale.

Proiecțiile indică faptul că economia virtuală ar putea experimenta o creștere substanțială, contribuind la progresul economic general.

Perspective strategice pentru atingerea stabilității economice

Deși cele mai comune preocupări în rândul populației sunt legate de schimbările de mediu, economie și război, posibilitatea unei pandemii cauzate de un nou virus are o preocupare de 49 la sută.

Sondajul Ipsos oferă o privire clară asupra așteptărilor economice globale pentru anul viitor.

De la abordarea schimbărilor climatice și a instabilității geopolitice până la îmbrățișarea progreselor tehnologice și extinderea economiilor virtuale, informațiile adunate prezintă atât provocări, cât și șanse de creștere.

Privind în perspectivă, factorii de decizie, întreprinderile și comunitățile trebuie să lucreze împreună pentru a naviga în aceste circumstanțe în evoluție, acordând prioritate rezilienței economice și durabilității în abordarea lor colectivă.

Înțelegând și reacționând la aceste informații bazate pe date, putem construi o bază economică mai puternică, care în cele din urmă aduce beneficii societăților din întreaga lume.