Liderii NATO convin să crească cheltuielile pentru apărare la 5%

Liderii Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) au convenit în unanimitate să crească semnificativ cheltuielile pentru apărare la 5% din Produsul Intern Brut (PIB) la summitul de la Haga.

Această mișcare istorică, care vine în mijlocul unei Rusii din ce în ce mai beligerante, i-a văzut și pe cei 32 de membri ai alianței reînnoindu-și angajamentul ferm față de apărarea reciprocă, semnalând un front unit împotriva amenințărilor globale la adresa securității.

Decizia reprezintă un triumf major pentru președintele american Donald Trump, care a fost un critic vocal al aliaților europeni pentru cheltuielile insuficiente pentru securitate.

Summitul în sine a fost dominat în mare parte de eforturile de a asigura angajamentul continuu al SUA cu alianța transatlantică, o preocupare critică având în vedere temerile crescânde că SUA și-ar putea reduce prezența militară în Europa.

În același timp, aliații Ucrainei se confruntă cu provocarea de a organiza un răspuns eficient la războiul în curs al Rusiei în țară, acum în al patrulea an.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a sugerat recent că Kremlinul ar putea fi în măsură să ia în considerare un atac asupra alianței în termen de cinci ani, subliniind urgența din spatele acestor decizii.

Abordarea preocupărilor tot mai mari în materie de securitate

Noul obiectiv de cheltuieli pentru apărare marchează o creștere substanțială față de obiectivul actual de 2% din PIB.

Această escaladare ambițioasă, detaliată în declarație, este un răspuns direct la "amenințările și provocările profunde de securitate, în special amenințarea pe termen lung reprezentată de Rusia pentru securitatea euro-atlantică și amenințarea persistentă a terorismului".

Declarația a reafirmat, de asemenea, sprijinul NATO pentru Ucraina, deși a omis în special declarația de anul trecut că viitorul țării se află în cadrul alianței.

Depășirea obstacolelor financiare și implementarea

Noua țintă, împărțită în 3,5% pentru cheltuielile de bază pentru apărare și încă 1,5% pentru investiții conexe, cum ar fi infrastructura și securitatea cibernetică, este punctul culminant al lunilor de convingere persistentă a secretarului general Rutte.

Se așteaptă să dezlănțuie trilioane de dolari în cheltuieli de apărare în statele membre până în 2035.

Cu toate acestea, fezabilitatea atingerii acestui obiectiv ambițios rămâne o întrebare deschisă, mai ales că multe țări europene se confruntă cu niveluri ridicate ale datoriei publice.

Unele națiuni, în frunte cu Spania, și-au exprimat deja îngrijorarea cu privire la necesitatea unor cheltuieli atât de mari pentru a îndeplini noile liste ambițioase de arme și trupe necesare ca parte a angajamentelor lor NATO.

Spania a obținut schimbarea formulării pe care a dorit-o în declarație: duminică, grupul a revizuit proiectul de la "ne angajăm" la "aliații se angajează" să cheltuiască 5% pentru apărare.

Această ajustare oferă Madridului flexibilitatea de a-și menține poziția de a viza 2,1% din PIB, ceea ce susține că este suficient pentru a îndeplini cerințele de capabilități ale alianței.

Pentru a răspunde acestor preocupări, aliații au convenit că "traiectoria și echilibrul cheltuielilor" vor fi supuse unei revizuiri în 2029.

În plus, contribuțiile directe la apărarea Ucrainei vor conta acum pentru cheltuielile lor militare, oferind un grad de flexibilitate.

În timpul unei sesiuni cu ușile închise, cancelarul german Friedrich Merz a transmis mesajul clar al aliaților președintelui rus Vladimir Putin: "Nu vă luptați cu NATO", se arată într-un raport Bloomberg.