Premierul francez Bayrou se confruntă cu o moțiune crucială de încredere: la ce să ne așteptăm

Premierul francez François Bayrou se confruntă cu o moțiune de încredere crucială în Adunarea Națională pe 8 septembrie, un test care ar putea decide supraviețuirea guvernului său.

Votul, pe care el însuși l-a numit o "clarificare", este centrat pe planul său de a reduce deficitul fiscal al Franței, acum cel mai mare din zona euro.

Rezultatul are greutate nu numai pentru administrația sa minoritară, ci și pentru poziția fragilă a președintelui Emmanuel Macron în parlament și pentru percepția pieței asupra stabilității financiare a Franței într-un moment în care omologii europeni, cum ar fi Italia, dau semne de progres fiscal.

Planul bugetar al Franței pentru 2026 în curs de examinare

Bayrou caută sprijin parlamentar pentru propunerea sa de a reduce deficitul bugetar la 4,6% din PIB până în 2026, în scădere de la 5,4% prognozat în acest an.

Planul prevede reduceri de cheltuieli și creșteri de taxe în valoare de 44 de miliarde de euro.

Printre cele mai controversate măsuri se numără o propunere de reducere a două sărbători legale, menită să reducă costurile în a doua cea mai mare economie a Europei.

Guvernul a avertizat cu privire la amploarea problemei, menționând că datoria crește cu 5.000 de euro pe secundă, iar costurile de administrare se așteaptă să ajungă la 75 de miliarde de euro anul viitor.

Aceste cifre plasează dezechilibrul fiscal al Franței din nou în centrul atenției, mai ales după ce predecesorul lui Bayrou, Michel Barnier, a căzut anul trecut din cauza unui buget nepopular.

Aritmetica politică în Adunarea Națională

Votul de încredere va fi precedat de discursul politic al lui Bayrou la ora 15:00, ora Parisului, urmat de intervenții din partea grupurilor politice ale Adunării.

Rezultatul este așteptat între orele 20:00 și 21:00.

Din cele 574 de locuri ocupate în prezent, guvernul poate conta pe doar 210 voturi, ceea ce înseamnă că Bayrou trebuie să se bazeze pe abținerea membrilor opoziției pentru a supraviețui.

Această aritmetică face ca poziția sa să fie precară.

Blocurile de opoziție, inclusiv Adunarea Națională de extremă dreapta, Franța Nesupusă și Partidul Socialist, s-au angajat să voteze împotriva lui, reducând spațiul său de manevră.

Dacă Bayrou pierde, Macron ar putea numi un nou prim-ministru sau ar putea dizolva Adunarea și ar putea convoca noi alegeri.

Preocupările pieței și ale investitorilor

Votul de încredere a tulburat deja piețele. De când Macron a anunțat alegerile anticipate în iunie 2024, indicele 40 a scăzut cu 4,1%.

În schimb, Stoxx Europe 600 a câștigat 4,9%, iar indicele DAX din Germania a crescut cu 24%.

Investitorii se tem că o prăbușire a guvernului Bayrou ar putea intensifica îndoielile cu privire la capacitatea Franței de a-și ține în frâu deficitul.

Piețele de obligațiuni reflectă această neliniște.

Diferența dintre obligațiunile guvernamentale pe 10 ani ale Franței și bundul german s-a mărit după ce Bayrou a anunțat moțiunea de încredere.

S-a situat la 70 de puncte de bază înainte de anunț și a crescut la 78, deși s-a calmat la sfârșitul săptămânii trecute, deoarece rapoartele au sugerat că Macron vrea să evite noi alegeri.

Ce urmează

Dacă Bayrou nu reușește să obțină o majoritate, Macron se va confrunta cu provocarea de a găsi rapid un înlocuitor care să unească blocul centrist și să obțină sprijinul socialiștilor moderați.

Președintele este singura autoritate capabilă să numească un nou prim-ministru, deși constituția nu impune niciun termen limită.

Pentru comparație, lui Macron i-au trebuit două luni să-l numească pe Barnier după alegerile anticipate din 2024 și peste o săptămână pentru a-l instala pe Bayrou după înlăturarea lui Barnier.

Momentul este critic, sindicatele plănuind o grevă pe 18 septembrie împotriva planului bugetar.

Orice întârziere în numirea unui premier ar putea lăsa Franța fără un guvern funcțional, în mijlocul opoziției crescânde față de reformele fiscale.

Pariul lui Bayrou se bazează pe abțineri care par acum puțin probabile, având în vedere unitatea grupurilor de opoziție.