De la vehicule electrice la produse lactate: ce tensionează relațiile UE-China pe măsură ce tensiunile comerciale se intensifică

Pe măsură ce comerțul global devine tot mai fragmentat, relațiile economice dintre China și Uniunea Europeană intră într-o fază mai confruntațională, marcată de o dependență tot mai mare de tarife, investigații și măsuri de represalii.

Ceea ce a început ca dispute țintite în anumite sectoare s-a extins constant, atrăgând agricultură, producție, tehnologie și bunuri de consum.

În cea mai recentă evoluție a seriei, China a impus tarife de până la 42,7% pentru produsele lactate provenite din Uniunea Europeană.

Această măsură urmează după concluzia unei investigații anti-subvenție lansate în august 2024.

Potrivit unui comunicat al unui oficial al Ministerului Comerțului, tarifele vor varia între 21,9% și 42,7%, companiile care au cooperat cu ancheta fiind supuse unor taxe de 28,6%, în timp ce cele care nu au cooperat sunt supuse tarifului maxim.

Produsele acoperite de noile tarife includ brânza proaspătă și procesată, precum și anumite categorii de lapte și frișcă.

Carne proaspătă după disputele despre porc și coniac

Tarifele pentru lactate vin la scurt timp după ce China a impus taxe de import pentru carnea de porc și produsele secundare din UE timp de cinci ani, la rate cuprinse între 4,9% și 19,8%.

Deși mai scăzute decât măsurile provizorii anterioare, aceste taxe au întărit totuși îngrijorările de la Bruxelles că Beijingul își extinde constant utilizarea instrumentelor de apărare comercială împotriva exporturilor europene.

În septembrie, China a impus tarife temporare anti-dumping de până la 62,4% asupra cărnii de porc din UE sub formă de depozite în numerar.

Separat, UE a contestat în noiembrie tarifele provizorii Chinei asupra brandy-ului european la Organizația Mondială a Comerțului, argumentând că măsurile sunt incompatibile cu regulile OMC.

Luate împreună, acțiunile reflectă un tipar de restricții comerciale de tip "ochi pentru atac" care a prins viteză de când UE a impus tarife de până la 45% pentru vehiculele electrice fabricate în China, în octombrie anul trecut.

Vehiculele electrice în centrul conflictului

Disputa privind vehiculele electrice a devenit linia centrală de fractură în relațiile economice UE-China.

Bruxelles a susținut că subvențiile puternice de stat au permis producătorilor chinezi să inunde piețele globale cu vehicule subevaluate, amenințând industria auto europeană.

Oficialii UE au evidențiat capacitatea de producție suplimentară a Chinei, de aproximativ trei milioane de vehicule electrice pe an, aproximativ de două ori mai mare decât piața UE.

Cu vehiculele electrice chineze supuse tarifelor de 100% în Statele Unite și Canada, Europa a devenit cea mai evidentă ieșire, accentuând sensibilitățile politice la Bruxelles.

China, la rândul său, a respins acuzațiile de concurență neloială și a prezentat tarifele UE ca fiind protecționiste.

Ca răspuns, Beijingul a început să vizeze exporturile europene sensibile politic, inclusiv produse agricole și băuturi spirtoase.

"Chiar și o mică ajustare a preferințelor de import ale Chinei poate afecta regiunile agricole și circumscripțiile rurale care au o greutate politică semnificativă", a declarat Mingzhi Jimmy Xu, profesor asociat la Universitatea Peking, pentru Rest of World.

El a adăugat că Beijingul ar putea crea stimulente puternice pentru factorii de decizie să reevalueze escaladarea tarifelor fără a emite amenințări explicite.

O relație într-un punct de cotitură

China este al treilea cel mai mare partener comercial al UE pentru bunuri și servicii, după Statele Unite și Regatul Unit, și al doilea cel mai mare partener doar pentru bunuri.

Comerțul bilateral cu bunuri a atins 732 miliarde de euro în 2024, evidențiind amploarea interdependenței economice chiar și pe măsură ce tensiunile cresc.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a descris relațiile UE-China ca atingând un "punct de cotitură" în timpul unui summit de o zi cu președintele chinez Xi Jinping la Beijing, în iulie.

Ea a avertizat că, deși cooperarea s-a adâncit de-a lungul anilor, la fel s-au făcut și dezechilibrele, indicând deficitul comercial mare și persistent al UE cu China.

Anul trecut, UE a înregistrat un deficit comercial de 305,8 miliarde € cu China, de peste două ori față de nivelul de acum nouă ani.

Von der Leyen a avertizat, de asemenea, că relația Chinei cu Rusia devine un factor determinant în legăturile sale cu Europa, în special în contextul războiului din Ucraina.

Xi, între timp, a cerut încredere reciprocă și a avertizat împotriva decuplajării.

"Creșterea competitivității nu vine din construirea de ziduri sau bariere", a spus el, potrivit presei de stat, adăugând că ruperea lanțurilor de aprovizionare ar duce la autoizolare.

Diplomația în mijlocul neîncrederii

În ciuda retoricii dure și a fricțiilor comerciale tot mai mari, liderii europeni au intensificat angajamentul de mare vizibilitate cu Beijingul în ultimele luni.

Vizitele regelui Spaniei, ale vicecancelarului Germaniei și ale președintelui francez Emmanuel Macron au fost prezentate ca eforturi de stabilizare a legăturilor în contextul imprevizibilității SUA, a dificultăților economice din Europa și a impasului din Ucraina.

Aceste demersuri diplomatice sunt, de asemenea, văzute ca pregătind terenul pentru invitarea Chinei la următorul summit G7 din Franța și semnalând sprijinul pentru găzduirea de către Beijing a summitului de Cooperare Economică Asia-Pacific din 2026.

Totuși, în culise, neîncrederea continuă să crească.

Oficialii europeni rămân frustrați de ceea ce consideră a fi reticența Chinei de a aborda probleme structurale, inclusiv barierele de acces la piață, subvențiile de stat și importurile limitate din Europa.

Dincolo de tarife: pământuri rare și dispozitive medicale

Disputa se extinde mult dincolo de agricultură și vehicule.

După ce UE a restricționat achizițiile publice de echipamente medicale chinezești în iunie, Beijingul a răspuns limitând achizițiile guvernamentale de dispozitive medicale ale UE.

China a înăsprit, de asemenea, controalele la export asupra pământurilor rare și mineralelor critice, sectoare în care deține o poziție dominantă la nivel global.

Von der Leyen a acuzat Beijingul că folosește "quasi-monopolul" său ca armă strategică pentru a submina concurenții din industrii cheie, acuzație pe care China o neagă.

Aceste măsuri au alimentat îngrijorările europene că China este tot mai dispusă să-și folosească influența economică ca armă ca răspuns la acțiunile de reglementare sau comerciale ale Bruxelles-ului.

Comerțul electronic alimentează reacția politică

Tensiunile comerciale sunt, de asemenea, amplificate de creșterea platformelor chineze de comerț electronic în Europa.

Companii precum Shein și Temu au câștigat rapid cotă de piață în țări precum Franța, Germania și Spania, atrăgând consumatori tineri și cu venituri mici cu prețuri extrem de mici.

În prima jumătate a anului 2025, numărul mediu lunar de vizitatori unici ai Shein în UE a ajuns la 146 de milioane, în creștere cu 11,6% față de anul precedent, cu peste 27 de milioane de utilizatori doar în Franța.

Temu a urmat cu 116 milioane de utilizatori activi lunar.

Comercianții europeni și grupurile din industrie susțin că aceste platforme exploatează portițele de reglementare pentru a inunda piața cu bunuri ieftine care adesea nu respectă standardele UE.

În octombrie, membrii Parlamentului European au pus sub semnul întrebării dacă astfel de companii beneficiază de un "vid de reglementare".

Sub presiune, Comisia Europeană a decis să amâne eliminarea scutirilor de taxe vamale pentru coletele mici până în 2026, de la un termen planificat anterior la mijlocul anului 2028, și ia în considerare taxe suplimentare de manipulare.

Dezbateri similare se desfășoară și în Marea Britanie, unde retailerii interni au avertizat asupra erodării cotei de piață.

Industria prinsă la mijloc

Industria europeană se găsește prinsă între ceea ce consideră o China ultra-competitivă și o Statele Unite protecționiste.

Macron a susținut că Beijingul ar trebui să răspundă prin creșterea investițiilor în Europa, reflectând valul de investiții europene care a ajuns în China acum decenii.

"Încerc să le explic chinezilor că surplusul lor comercial este insuportabil și că își ucid propriii clienți", a declarat Macron la începutul acestei luni, avertizând că Europa ar putea, în cele din urmă, să urmeze exemplul SUA în impunerea unor taxe vamale mai largi.

În același timp, a propus un armistițiu care implica demontarea reciprocă a politicilor agresive, inclusiv restricțiile europene asupra exporturilor de semiconductori și limitările chineze asupra pământurilor rare.

Investițiile chineze în Europa se extind deja în sectoare precum vehiculele electrice și bateriile.

Vânzările BYD în Europa s-au triplat în 2025, iar compania construiește prima fabrică europeană în Ungaria, cu planuri pentru alta în Spania sau Turcia.

Producătorul de baterii CATL a lansat un parteneriat cu Stellantis în Spania, în timp ce Envision AESC furnizează baterii pentru Renault-Nissan în Franța.

Apeluri pentru un răspuns european mai puternic

Unii analiști susțin că răspunsul Europei la politica industrială a Chinei a fost insuficient.

Brad W. Setser de la Consiliul pentru Relații Externe a spus că Europa este lovită de succesele industriale ale Chinei și de un yuan slab și trebuie să ia mai în serios dezechilibrele macroeconomice.

Alții, inclusiv Pascal Lamy de la Institutele Jacques Delors, au îndemnat ambele părți să se reangajeze față de reguli și instituții multilaterale precum OMC, în loc să alunece spre escaladarea protecționismului.

Deocamdată, tarifele din Chine pentru lactatele semnalează că conflictul comercial este departe de a fi controlat.

Pe măsură ce disputele se înmulțesc între sectoare, provocarea pentru Beijing și Bruxelles va fi să prevină ca rivalitatea economică să se transforme într-o ruptură mai largă, cu consecințe durabile pentru comerțul global.