Trump dezvăluie "Consiliul Păcii" din Gaza la Davos: iată cine a semnat și cine l-a ignorat

Președintele SUA, Donald Trump, a semnat oficial carta fondatoare pentru noul său "Board of Peace" joi, la Davos.

Inițiativa este concepută pentru a supraveghea reconstrucția și încetarea focului din Gaza, dar ceremonia de semnare a scos la iveală o diviziune puternică între coaliția de susținători ai lui Trump și aliații occidentali sceptici.

Aproximativ 35 de națiuni s-au angajat să se alăture consiliului, un amestec de puteri din Orientul Mijlociu, republici din Asia Centrală și guverne europene conduse de naționaliști.

Însă refuzurile mediatizate din partea Regatului Unit, Franței și țărilor nordice au semnalat rețineri atât față de cadrul legal al consiliului, cât și față de mandatul acestuia.

Semnatarii: O coaliție diversă și simbolică

Țările care au acceptat să se alăture reprezintă o imagine geopolitică a priorităților lui Trump din primul mandat.

Israel, Arabia Saudită, Egipt, Qatar, Turcia, Pakistan, Indonezia și Emiratele Arabe Unite s-au angajat.

Alți membri includ jucători mai puțin cunoscuți precum Kazahstan, Uzbekistan, Vietnam, Maroc, Ungaria, Armenia, Azerbaidjan, Kosovo, Argentina, Paraguay, Bahrain și Belarus.

În discursul de la ceremonia de semnare, Trump a numit consiliul "cel mai grozav consiliu format vreodată" și a spus, odată înființat complet, "putem face practic orice ne dorim. Și o vom face în colaborare cu Națiunile Unite."

Trump va prezida consiliul pe viață, cu autoritatea de a respinge deciziile, de a stabili agende și de a elimina membrii.

Calitatea de membru permanent costă 1 miliard de dolari, în timp ce membrii nepermanenți beneficiază de mandate de trei ani.

Consiliul executiv îl include pe secretarul de stat Marco Rubio, ginerele lui Trump, Jared Kushner (care supraveghează reconstrucția Gazei), fostul prim-ministru britanic Tony Blair, trimisul special Steve Witkoff, președintele Băncii Mondiale Ajay Banga și CEO-ul Apollo Global Management, Marc Rowan.

"Consiliul Păcii" al lui Trump: absențele care vorbesc mai tare

Refuzurile au rănit și mai adânc. Secretarul de externe Yvette Cooper a anunțat că Regatul Unit nu va semna, invocând îngrijorări că consiliul funcționează ca un tratat legal cu "probleme mult mai ample" decât Gaza singură.

Franța a refuzat categoric, oficialii exprimând îngrijorarea că carta "depășește cadrul Gaza" și ridică întrebări privind respectarea principiilor ONU.

Națiunile scandinave au urmat exemplul, Danemarca, Norvegia și Suedia declinând oficial.

Prim-ministrul sloveniei, Robert Golob, a spus că aceasta "interferează periculos cu ordinea internațională mai largă".

Înlocuire sau completare la ONU?

Linia de fractură diplomatică se concentrează pe o anxietate împărtășită în toată Europa: completează acest consiliu sau înlocuiește funcțiile ONU?

Trump a insistat în timpul discursului său că organizația va lucra "în colaborare cu Națiunile Unite", dar carta fondatoare de 11 pagini a consiliului nu menționează în mod specific Gaza.

Între timp, alte puteri majore rămân în incertitudine.

China și India au primit invitații, dar nu s-au angajat. Canada a acceptat "în principiu", dar a spus că nu va plăti taxa de 1 miliard de dolari.

Statutul Rusiei este neclar, deoarece Trump a susținut că Putin a acceptat, dar Moscova a spus că încă "studiază invitația".

Consiliul se lansează pe fondul întrebărilor despre dacă poate obține legitimitate fără acordul aliaților occidentali tradiționali sau dacă Trump intenționează să stabilească o sferă separată de influență în afara instituțiilor multilaterale consacrate.