IEA eliberează rezerve record de petrol, pe fondul crizei din Hormuz

Agenția Internațională pentru Energie (AIE) a declanșat miercuri cea mai mare eliberare strategică de petrol din istorie, inundând piața cu 400 de milioane de barili de țiței pentru a contracara o criză de aprovizionare care afectează piețele energetice globale.

Măsura extraordinară a venit pe fondul în care țițeiul Brent se situa în jurul a $91 pe baril, într-un context de escaladare a conflictului din Orientul Mijlociu și de perturbări ale traficului de petroliere în Strâmtoarea Hormuz.

Japonia a acționat prima. Premierul Sanae Takaichi a anunțat că Tokyo va folosi rezervele naționale chiar de săptămâna viitoare, poziționându-se ca lider în stabilizarea fluxurilor către Asia.

„Nu putem lăsa această criză să degenereze”, a spus ea, semnalând coordonare cu partenerii din AIE pentru a compensa blocada de facto din Hormuz care a redus traficul maritim cu aproximativ 80%.

Eliberarea colectivă eclipsă eforturile anterioare, inclusiv răspunsul din 2022 la invazia Rusiei în Ucraina, și are ca scop temperarea creșterii prețului petrolului înainte ca aceasta să alimenteze pe deplin o inflație mai largă.

Și Europa se mobilizează

Președintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen a declarat că UE ia în considerare subvenții la prețul gazelor sau reduceri directe pentru gospodării și industrie, promițând „ajutor imediat”, după ce contractele futures TTF de referință pentru gaze s-au dublat în câteva zile. „Securitatea energetică impune acțiune imediată”, le-a spus ea jurnaliștilor la Bruxelles.

Propunerea se lovește de opoziția unor susținători ai rigurozității fiscale din Germania și Olanda, dar subliniază vulnerabilitatea blocului după ani de reducere a dependenței de gazul livrat prin conducte din Rusia.

Consecințele în sectorul corporativ se acumulează. Shell a declarat forță majoră pentru anumite cargouri de GNL către Asia, invocând imposibilitatea de livrare din cauza redirecționării petroliere și a congestiei portuare.

Măsura evidențiază cum chiar și marile companii raționalizează în mijlocul haosului, iar miercuri alte trei nave au fost lovite în Golf — ridicând la 14 numărul navelor afectate de la izbucnirea ostilităților.

Contextul militar devine tot mai sumbru. Israelul a intensificat loviturile în Iran și Liban, inclusiv o razie de dimineață asupra unei clădiri din Beirut pe care media locală a legat-o de ținte ale Hezbollah.

Pentagonul a raportat că forțele americane au distrus „mai multe” vase iraniene lângă Hormuz, inclusiv 16 nave lansatoare de mine, după ce președintele Donald Trump a avertizat Teheranul să nu plaseze explozibili în această cale navigabilă vitală.

„Orice mină în acea strâmtoare va fi întâmpinată de o forță covârșitoare”, a spus Trump de la Casa Albă.

Asia resimte presiunea acut

Vietnam a apelat la un fond de urgență pentru a subvenționa carburanții, alăturându-se Indoneziei și Thailandei în protejarea consumatorilor de prețurile la pompă care au crescut cu 25% în câteva săptămâni.

Importurile din Asia de Sud-Est, puternic dependente de țițeiul din Orientul Mijlociu, se confruntă acum cu ocoliri de săptămâni pe rute prin jurul Africii, amplificând problema.

Analiștii văd eliberarea AIE drept un întrerupător temporar. „Câștigă timp, dar nu rezolvă situația din Hormuz”, a spus Daan Struyven de la Goldman Sachs.

Petrolul ar putea totuși testa $100 dacă loviturile ar afecta terminalele de export din Arabia Saudită sau EAU. Pentru moment, guvernele de la Tokyo la Hanoi cheltuiesc capital politic — și rezerve — pentru a împiedica economia globală să se blocheze.