Aurul își pierde statutul de refugiu? De ce se comportă ca un activ cu beta ridicat

Aurul, mult timp considerat un instrument de protecţie împotriva volatilităţii pieţei, şi-a pierdut din strălucire ca activ de refugiu şi se comportă acum ca un „activ cu beta ridicat” care, de fapt, amplifică vânzările de pe piaţă, potrivit economistului Robin Brooks de la Brookings Institution.

Brooks, care a fost economist-şef la IIF şi strateg-şef FX la Goldman Sachs, a spus că aurul nu s-a comportat ca un activ de refugiu în ultimele şase săptămâni de la izbucnirea războiului din Iran.

„Aurul este în scădere cu zece procente, ceea ce este mult mai mult decât S&P 500, care a scăzut cu mai puţin de un procent. Nu reprezinţi o acoperire eficientă a riscului dacă te vinzi mai puternic decât S&P 500 într-un şoc negativ. Eşti exact opusul,” a fost citat într-un raport Kitco.com.

Tranziţia aurului către un activ cu beta ridicat

Brooks a expus diverse teorii care au încercat să explice ce s-a întâmplat cu aurul şi a spus că prima era că băncile centrale din pieţele emergente (EM) ar fi vândut deţinerile de aur în timpul şocului recent.

Însă asta a fost adevărat, de fapt, doar pentru Turcia, unde deţinerile au scăzut cu 128 de tone pentru a mobiliza rezerve valutare în vederea apărării lirei.

„Turcia este o excepţie în această privinţă. Insistenţa sa de a fixa cursul la dolar îl obligă pe banca sa centrală să vândă rezerve în timpul şocurilor negative, o practică pe care majoritatea celorlalte pieţe emergente au abandonat-o de mult şi pe bună dreptate.”

El a sugerat că al doilea factor a fost că rally-ul masiv al aurului din ultimul an, pe care l-a numit „debasement trade”, a atras mulţi cumpărători noi care s-au dovedit a fi mai nervoşi şi mai predispuşi să abandoneze poziţiile în timpul evenimentelor negative.

Brooks a apreciat că acest lucru ar explica cu siguranţă de ce aurul a tranzacţionat ca un activ cu beta ridicat în săptămânile recente.

El a concluzionat că, dacă asta se întâmplă — şi el credea că se întâmplă — atunci e doar o chestiune de timp până când mulţimea din «debasement» va fi eliminată şi aurul va reveni la rolul său obişnuit de activ de refugiu.

Factorii de piaţă care au condus la creşterea recentă a preţului

Între timp, un dolar mai slab şi reducerea îngrijorărilor privind inflaţia, cauzate de scăderea preţurilor petrolului pe fondul speranţelor pentru continuarea discuţiilor de pace SUA–Iran, au contribuit la creşterea preţului aurului marţi.

Preţurile petrolului au scăzut sub $100 pe baril pe fondul unor semnale privind posibile negocieri pentru rezolvarea conflictului dintre SUA şi Iran, ceea ce a ameliorat temerile legate de perturbările aprovizionării cauzate de embargo-ul american asupra porturilor iraniene.

Creşterea preţului ţiţeiului contribuie la inflaţie prin majorarea costurilor de transport şi de producţie.

Deşi aurul este, de obicei, văzut ca o acoperire împotriva inflaţiei, ratele mai ridicate ale dobânzii tind să reducă cererea pentru metalul care nu oferă randament.

Speranţele pentru un avans diplomatic între SUA şi Iran au dus la deprecierea dolarului până la cel mai scăzut nivel din peste o lună.

Această scădere a făcut aurul, cotat în dolari, mai accesibil cumpărătorilor care deţin alte valute.

Optimizmul de pe piaţă urmează unui raport Reuters de marţi care a sugerat că echipele de negociere ale SUA şi Iran ar putea reveni la Islamabad în această săptămână, în ciuda faptului că recentele discuţii din capitala pakistaneză s-au încheiat fără un progres semnificativ.

La momentul redactării, preţurile aurului la COMEX erau din nou peste $4,800 pe uncie.

Preţurile au atins un maxim al sesiunii de $4,819.75 pe uncie marţi. Argintul, în schimb, a urcat cu 2.8% la $77.768 pe uncie.

„Potențialul de scădere pentru preţuri este limitat de faptul că practic nu este preţuită nicio altă reducere a ratei Fed până la sfârşitul anului,” a spus Carsten Fritsch, analist de mărfuri la Commerzbank AG.