Iran controlează Strâmtoarea Hormuz: probleme legale; redeschidere puțin probabilă

Consolidarea controlului Iranului asupra Strâmtorii Hormuz a dat peste cap piețele energetice globale și transportul maritim, iar The Financial Times relatează că o redeschidere completă a căii navigabile în 2026 este puțin probabilă. 

În schimb, ţări precum India, China, Japonia şi Coreea de Sud ar putea fi forţate să încheie acorduri bilaterale cu Teheranul pentru a asigura trecerea, în timp ce disputele legale şi politice privind pretenţiile maritime ale Iranului se adâncesc.

Perturbări în energie şi transport maritim

Potrivit The Financial Times, traficul maritim prin Strâmtoarea Hormuz s-a prăbuşit cu mai mult de 90% faţă de nivelurile pre-conflict, pe măsură ce asigurătorii retrag acoperirea şi primele pentru riscul de război au explodat. 

Acest punct de blocaj, care în mod normal transportă aproximativ 20% din fluxurile mondiale de petrol şi GNL, a devenit aproape inaccesibil navelor sub pavilion occidental. 

Moody’s avertizează că importatorii asiatici probabil vor negocia coridoare bilaterale de tranzit cu Iranul, posibil prin rute din apropierea insulei Larak sau prin apele Omanului, dar o revenire la volumele de trafic dinaintea războiului în acest an este improbabilă.

BBC a subliniat costul uman al blocadei, remarcând că mii de membri ai echipajelor rămân blocaţi, pe măsură ce companiile de shipping redirecţionează navele în jurul Capului Bunei Speranţe din Africa.

Aceste devieri adaugă până la două săptămâni de timp de călătorie în plus şi aproape 40% consum de combustibil în plus, majorând puternic costurile pentru comerţul global.

Analiză juridică a pretenţiilor Iranului

The Week a examinat justificarea Iranului pentru controlul asupra Hormuzului, evidenţiind contradicţii în utilizarea selectivă a dreptului internaţional. 

Deşi Iranul a semnat Convenţia Naţiunilor Unite privind Dreptul Mării (UNCLOS), nu a ratificat-o, permiţând astfel Teheranului să respingă obligaţii privind trecerea de tranzit, în timp ce continuă să revendice beneficii economice precum drepturi exclusive asupra resurselor naturale. 

Specialiştii în drept susţin că interceptarea unilaterală a navelor de către Iran încalcă dreptul internaţional cutumat, care garantează trecerea neîntreruptă prin strâmtorile internaţionale.

Articolul nota, de asemenea, că acţiunile Iranului se suprapun cu drepturile teritoriale ale Omanului, făcând controlul unilateral inacceptabil din punct de vedere juridic. 

Încercările de a aplica taxe de tranzit sau de a suspenda trecerea sunt incompatibile cu prevederile UNCLOS, care interzic perceperea de tarife pentru strâmtorile naturale. Analiştii descriu poziţia Iranului ca o „selectare” a dreptului internaţional pentru a justifica comportamentul coercitiv.

Dimensiuni politice şi militare

Încercarea Iranului de a-şi consolida controlul a fost însoţită de tactici agresive.

Rapoarte ale publicaţiilor maritime descriu amplasarea de mine, atacuri cu drone şi hărţuiri cu bărci rapide de către Corpul Gardienilor Revoluţiei Islamice (IRGC). 

The Financial Times nota că liderii iranieni pariază că presiunea politică din SUA şi a aliaţilor regionali îngrijoraţi îi vor împinge pe oficialii americani ca să împingă preşedintele Donald Trump către un acord, chiar dacă nefavorabil.

Între timp, forţele navale americane au aplicat o blocadă din aprilie, neutralizând petroliere iraniene şi intrând în ciocniri cu unităţi ale IRGC. 

Organizaţia Maritimă Internaţională estimează că 1.500 de nave şi 20.000 de membri ai echipajelor au rămas blocaţi din cauza ostilităţilor.

Ţările din Golf şi ONU au avertizat că instabilitatea în Hormuz ameninţă comerţul global şi securitatea energetică.

Dilema Indiei

Pentru India, criza este deosebit de acută. Ca unul dintre cei mai mari importatori de petrol din lume, New Delhi se confruntă cu creşterea costurilor energetice şi cu presiuni inflaţioniste. 

Analişti citaţi de The Financial Times se aşteaptă ca India să negocieze direct cu Iranul pentru treceri sigure, dar astfel de acorduri i-ar putea expune riscurilor geopolitice şi ar putea complica relaţiile cu SUA şi aliaţii din Golf.

India a suferit deja victime, The Week raportând că un marinar indian a fost ucis în martie când o ambarcaţiune-dronă a IRGC a atacat MKD VYOM.

Alte două nave legate de India au fost ţinta unor atacuri în aprilie, subliniind vulnerabilitatea navelor necombatante.

Perspective

The Financial Times concluzionează că o redeschidere completă a Hormuzului în 2026 este puţin probabilă, posibil doar îmbunătăţiri treptate prin aranjamente bilaterale. 

Analiştii avertizează că, chiar dacă vor apărea coridoare limitate, acestea vor rămâne fragile, opace şi vulnerabile la perturbări.

Experţii juridici subliniază că aderarea selectivă a Iranului la dreptul internaţional creează un precedent periculos, subminând normele globale ale libertăţii de navigaţie. 

Din punct de vedere politic, strategia riscantă a Teheranului îi poate întări poziţia de negociere, dar riscă să izoleze vecinii regionali şi să escaladeze tensiunile cu Washingtonul.

Pentru India şi alte economii asiatice, provocarea va fi echilibrarea necesităţilor energetice imediate cu interesele strategice pe termen lung. Pe măsură ce criza se prelungeşte, Strâmtoarea Hormuz rămâne atât un simbol al sfidării Iranului, cât şi un punct de aprindere pentru instabilitatea globală.