4 efecte asupra banilor tăi dacă războiul din Iran se prelungește până în 2027

Războiul din Iran devine o problemă tot mai mare pentru finanțele gospodăriilor.

Ceea ce a început ca un șoc geopolitic s-a transformat într-o problemă directă a costului vieții, lovind concomitent combustibilul, costurile de împrumut, investițiile și factura la cumpărături.

Acordul de încetare a focului din aprilie trebuia să liniștească piețele, dar tensiunile din jurul Strâmtorii Hormuz și negocierile blocate au menținut traderii de țiței, băncile centrale și investitorii în alertă.

Dacă conflictul se prelungește până în 2027, presiunea nu va rămâne limitată la piețele energetice. Se va vedea în bugetele lunare, rambursările împrumuturilor, conturile de pensie și în facturile de la supermarket.

Facturile la energie rămân ridicate pentru mai mult timp

Prima lovitură este, în continuare, energia. Strâmtoarea Hormuz rămâne punctul de presiune deoarece aproximativ o cincime din transporturile globale de țiței trec prin această rută.

La 5 iunie, Brent se tranzacționa în jurul valorii de 95$ pe baril, iar analiștii sunt încă îngrijorați de scăderea stocurilor globale și de un nou salt al prețurilor spre sfârșitul acestui an.

Banca Mondială a descris perturbarea din Hormuz drept „cea mai mare perturbare a pieței petrolului din istorie”, în timp ce Agenția Internațională pentru Energie a afirmat că pierderile de ofertă din Orientul Mijlociu au creat deja un „șoc al ofertei fără precedent”.

Pentru gospodării, asta înseamnă că costurile la benzină, motorină, electricitate și încălzire rămân persistente.

Chiar și atunci când prețurile țițeiului scad pentru câteva sesiuni, alinarea nu ajunge imediat la consumatori, deoarece marjele de rafinare, costurile de transport maritim și taxele locale încetinesc transmiterea scăderii.

După cum a spus Capital Economics, o „creștere de 5% a prețurilor petrolului” adaugă, de obicei, în jur de 0,1 puncte procentuale la inflația piețelor dezvoltate.

De aceea, energia rămâne primul și cel mai clar canal prin care războiul lovește bugetele obișnuite.

Împrumuturile nu se ieftinesc rapid

A doua lovitură vine prin ratele dobânzilor. Înainte ca conflictul să escaladeze, investitorii se așteptau ca marile bănci centrale să reducă dobânzile pe măsură ce inflația se răcea.

Șocul petrolier a făcut acel parcurs mult mai puțin sigur.

Președintele Fed din Chicago, Austan Goolsbee, a declarat pentru CBS News că, înainte de război, credea că ratele „ar putea scădea chiar de mai multe ori în 2026”.

Acest optimism s-a estompat deoarece prețurile mai ridicate la energie se regăsesc în inflația generală și îi fac pe oficialii băncilor centrale mai prudenți.

Pentru debitori, acest lucru contează deoarece împrumuturile ipotecare, creditele auto, cardurile de credit și datoriile cu dobândă variabilă devin mai greu de gestionat când reducerile de dobândă sunt amânate. Și cumpărătorii noi se confruntă cu o piață mai dificilă deoarece ratele ipotecare rămân ridicate mai mult timp.

Fed analiza deja modul în care războiul ar putea afecta atât inflația, cât și creșterea economică.

Aceasta este dilema băncilor centrale: reduci prea devreme și riști un alt val de inflație, sau rămâi restrictiv și adaugi presiune asupra gospodăriilor și firmelor.

Investițiile și economiile se confruntă cu riscul de reajustare a prețurilor

Al treilea risc este reajustarea prețurilor activelor, deoarece piețele s-au redresat repetat pe speranța că conflictul se va încheia rapid.

Dacă această presupunere se dovedește a fi greșită, acțiunile ar putea înregistra o corecție mai puternică.

OCDE a avertizat în perspectiva sa din iunie că, dacă perturbările persistă până în 2027, creșterea globală s-ar putea tempera brusc, iar investițiile s-ar slăbi, cu „riscuri tot mai mari de reajustare a prețurilor pe piețele financiare”.

Aceasta contează pentru fondurile mutuale, conturile de pensie și portofoliile de acțiuni. Un șoc prelungit al energiei acționează ca o taxă pentru economie.

Crește costurile companiilor, presează marjele și reduce cheltuielile consumatorilor, în special în aviație, industrie, retail, sectorul chimic și logistică.

Pentru economisitori, riscul nu este doar o scădere a pieței de acțiuni, ci și randamente reale mai mici dacă inflația rămâne ridicată în timp ce câștigurile din portofolii se diminuează.

Numerarul poate părea mai sigur în perioade de volatilitate, dar își poate pierde puterea de cumpărare atunci când prețurile la combustibil și alimente continuă să crească.

Facturile la alimente resimt șocul întârziat

A patra lovitură este mâncarea, deoarece războiul nu e doar o poveste despre petrol. Este și o poveste despre îngrășăminte.

Potrivit estimărilor, aproximativ o treime din comerțul global cu îngrășăminte trece prin Strâmtoarea Hormuz, în timp ce stratega StoneX, Kathryn Rooney Vera, a avertizat că, dacă tranzitul nu se redeschide, fermierii riscă un „sezon agricol pierdut”.

Avertismentul ei este tranșant: dacă randamentele scad pentru că fermierii nu pot obține inputurile necesare, „ar trebui să ne așteptăm la creșterea costurilor alimentelor”.

De aceea, impactul asupra magazinelor alimentare poate apărea cu întârziere. Consumatorii pot simți mai întâi războiul la pompă, apoi, luni mai târziu, în prețurile pâinii, produselor lactate, cărnii și legumelor.

Prețurile mai mari la motorină cresc, de asemenea, costul transportului alimentelor, adăugând un alt strat de presiune înainte ca produsele să ajungă pe rafturile supermarketurilor.

Războiul a început ca o criză de politică externă. Dacă se prelungește până în 2027, devine ceva mai familiar pentru consumatori: facturi mai mari, împrumuturi mai scumpe, portofolii mai slabe și cumpărături săptămânale mai costisitoare.