Tranziția energetică verde din Indonezia are nevoie de 92 de miliarde de dolari, se confruntă cu obstacole de finanțare și dependență de cărbune

Indonezia se confruntă cu o provocare financiară uriașă în trecerea către energie mai verde pentru energia captivă, necesitând o investiție estimată la 31 de miliarde de dolari până în 2030 și un total de 92 de miliarde de dolari până în 2050, conform unui nou raport al Parteneriatului pentru Tranziția Energetică Justă (JETP).

Sectorul energetic captiv, definit ca generarea de energie electrică dezvoltată și utilizată de consumatorii industriali în principal pentru propriile lor nevoi operaționale, a cunoscut o creștere substanțială și rapidă în ultimii ani în cadrul dinamic al peisajului economic al țării din Asia de Sud-Est, a declarat Reuters într-un raport. 

Această expansiune este deosebit de pronunțată în zonele industriale dedicate procesării nickelului și activităților conexe. 

Provocarea energiei captive dependente de cărbune

Facilitățile energetice captive din aceste hub-uri de nichel, care utilizează frecvent tehnologie pe cărbune datorită percepției percepute a eficienței costurilor și disponibilității imediate, reprezintă o tendință energetică semnificativă, profund interconectată cu politica industrială mai largă a națiunii și cu rolul său critic în lanțul global de aprovizionare cu nichel.

Potrivit raportului Secretariatului JETP din Indonezia, capacitatea de energie captivă din Indonezia a fost estimată la 25,9 GW în 2024, cărbunele reprezentând mai mult de 75% din acest total. 

Mai mult, raportul a indicat că aproape 11 GW de capacitate suplimentară sunt în prezent în curs de dezvoltare, majoritatea acestor proiecte noi planificând să utilizeze și cărbune.

Raportul a precizat că investițiile planificate până în 2030 sunt direcționate în principal către implementarea energiei regenerabile, în special a fotovoltaicului solar și hidroenergiei, împreună cu stocarea în baterii. 

În plus, raportul a sugerat alte măsuri, inclusiv o integrare mai mare a surselor regenerabile, îmbunătățiri ale eficienței sistemului și o tranziție parțială către gazul ca sursă de combustibil.

Foaia de parcurs a decarbonizării și obstacolele de finanțare

O astfel de adoptare, a precizat raportul, ar duce la emisii de carbon cu 75% mai mici în 2030 decât într-un scenariu de bază.

Politica de decarbonizare a Indoneziei din 2023, parte a JETP, a exclus inițial sectorul energetic captiv. 

JETP este un mecanism major de finanțare susținut de G7, conceput pentru a ajuta țările în curs de dezvoltare să reducă emisiile de carbon și să treacă la energie mai curată. 

Totuși, sfera planului era limitată de această excludere.

Mai mult, inițiativa a suferit un eșec semnificativ când guvernul SUA a anunțat retragerea din acordurile JETP cu mai multe națiuni partenere cheie, inclusiv Indonezia, Africa de Sud și Vietnam, la începutul anului.

Această retragere a pus sub semnul întrebării finanțarea viitoare și eficiența eforturilor indoneziene de tranziție energetică în cadrul JETP.

Raportul JETP Captive Scenario, deși nu este un document obligatoriu din punct de vedere legal, este în general elaborat în cooperare cu oficiali guvernamentali.

În ciuda faptului că Indonezia, un producător global de top de cărbune, a obținut angajamente de finanțare de peste 20 de miliarde de dolari prin schema JETP, alocarea efectivă a acestor fonduri a fost lentă.

"Deoarece fondurile JETP reprezintă doar o fracțiune din nevoile totale de investiții, realizarea perspectivei depinde de mobilizarea unor fonduri mult mai mari din surse diverse de capital", se arată în raport.

Secretariatul JETP a estimat că sunt necesare investiții de 97 de miliarde de dolari până în 2030 pentru decarbonizarea principalului sector electric din Indonezia, conectat la rețea.