De ce randamentele obligațiunilor britanice sunt la nivelul din 2008 și ce înseamnă

Costurile de împrumut ale guvernului britanic au crescut vineri la cele mai ridicate niveluri de la criza financiară globală din 2008, pe măsură ce investitorii au anticipat riscuri de inflație în creștere și o probabilitate tot mai mare a unor majorări suplimentare ale dobânzilor.

Randamentul titlului de stat de referință pe 10 ani din Marea Britanie a urcat la 4.927%, cel mai ridicat nivel din iulie 2008, în timp ce randamentul pe doi ani a crescut cu 11 puncte de bază, până la 4.522%, cel mai ridicat nivel din ianuarie 2025.

Randamentele obligaţiunilor se mişcă invers faţă de preţuri, iar creşterea abruptă reflectă o vânzare generalizată de titluri de stat.

Saltul costurilor de împrumut reprezintă un pas înapoi pentru guvernul britanic, reducând spaţiul fiscal şi complicând eforturile de a respecta regulile bugetare.

Șocul energetic amplifică îngrijorările legate de inflație

Vânzarea a fost alimentată parțial de conflictul în desfășurare din Orientul Mijlociu, care a perturbat aprovizionarea cu energie și a majorat preţurile la petrol şi gaze.

Blocada din Strâmtoarea Hormuz, o rută maritimă globală cheie, a intensificat îngrijorările pentru Marea Britanie, care rămâne puternic dependentă de energia importată.

Edward Allenby de la Oxford Economics a declarat că inflaţia ar putea urca la 4% mai târziu în acest an ca urmare a costurilor energetice mai mari.

El a avertizat că preţurile în creştere ar eroda puterea de cumpărare a gospodăriilor şi ar apăsa asupra creşterii economice.

Oxford Economics se aşteaptă acum ca PIB-ul Regatului Unit să crească cu doar 0,4% în acest an şi cu 1% anul viitor, mult sub proiecţiile anterioare.

Piaţa pariază pe noi majorări ale dobânzilor

Investitorii pariază din ce în ce mai mult că Bank of England va trebui să majoreze ratele dobânzii de mai multe ori în acest an, în ciuda încercărilor recente ale guvernatorului Andrew Bailey de a tempera aşteptările.

Kathleen Brooks, director de cercetare la XTB, a declarat că piaţa obligaţiunilor din Marea Britanie se confruntă cu presiuni reînnoite.

„Vigilantele obligaţiunilor îi vizează din nou pe britanici,” a spus ea, indicând un amestec de factori globali şi interni.

Brooks a remarcat că structura de tarifare a energiei din Marea Britanie ar putea amplifica impactul costurilor în creştere.

„Marea Britanie pare un excepţional, iar mai mulţi factori cauzează aceasta. Evenimentele din Orientul Mijlociu sunt un factor major, împreună cu repricingul fără precedent al aşteptărilor privind ratele din UK. Se mai aşteaptă încă peste 3 majorări ale dobânzii anul acesta din partea BOE, chiar şi după ce Andrew Bailey a încercat să liniştească pieţele [ieri],” a spus ea.

„Mecanismul nostru dur de tarifare a energiei va face ca facturile să crească mai târziu în acest an, iar noi avem un guvern laburist care cheltuieşte mai mult pentru asistenţă socială decât colectează prin impozite,” a adăugat ea, subliniind că ambii factori îi neliniştesc pe investitori.

Regatul Unit, excepţie pe pieţele globale de obligaţiuni

Chiar înainte de mişcarea recentă, Regatul Unit avea unele dintre cele mai ridicate costuri de împrumut dintre ţările G7.

Randamentele titlurilor pe termen lung, de 20 şi 30 de ani, au rămas peste pragul de 5%, reflectând îngrijorări susţinute ale investitorilor privind inflaţia şi riscurile fiscale.

Lale Akoner, analist global de piaţă la eToro, a spus că vânzarea evidenţiază vulnerabilitatea Regatului Unit la şocuri externe.

„Mişcarea a fost cea mai agresivă la capătul scurt, reflectând incertitudini legate de politică, dar şi randamentele pe termen lung cresc pe măsură ce investitorii solicită o compensaţie mai mare pentru inflaţie şi risc fiscal,” a spus el.

„Regatul Unit rămâne deosebit de expus, dat fiindă sensibilitatea sa la preţurile energiei şi finanţele publice deja tensionate, ceea ce adaugă presiune ascendentă asupra costurilor de împrumut.”

Dilema de politică pentru Bank of England

Saltul randamentelor subliniază poziţia dificilă cu care se confruntă factorii de decizie.

Deşi riscurile de inflaţie rămân ridicate, creşterea economică este slabă, limitând spaţiul pentru o înăsprire agresivă.

„Bank of England se află într-o poziţie dificilă. Creşterea rămâne slabă şi cererea este redusă, limitând spaţiul pentru o înăsprire agresivă, însă riscurile persistente de inflaţie reduc flexibilitatea. Această tensiune determină volatilitate pe întreaga curba,” a spus Akoner.

El a adăugat că mediul actual ar putea pune provocări mai largi pieţelor financiare.

„Randamentele mai mari determinate de inflaţie, şi nu de o activitate mai puternică, tind să apese asupra acţiunilor, pun presiune pe evaluări şi provoacă dificultăţi în diversificarea tradiţională,” a spus el.

Pe măsură ce investitorii continuă să reevaluaeze riscurile de inflaţie şi de politică monetară, piaţa obligaţiunilor din Marea Britanie este probabil să rămână volatilă, iar costurile de împrumut sensibile atât la evoluţii globale, cât şi la dinamica fiscală internă.