Petrolul sare 5% pe escaladarea SUA‑Iran; Rystad vede un deficit de 1B barili

Tensiunile din Orientul Mijlociu provoacă din nou volatilitate pe pieţele petrolului, perioadele de aparentă detensionare fiind rapid înlocuite de incertitudine reînnoită şi de oscilaţii de preţ.

Preţurile petrolului au revenit cu peste 5% luni, pe fondul reapariţiei temerilor că armistiţiul dintre SUA şi Iran s-ar putea prăbuşi după ce Statele Unite au confiscat o navă cargo iraniană. 

În momentul redactării, preţul ţiţeiului West Texas Intermediate era de $87.13 pe baril, în creştere cu 5.5%, în timp ce Brent era cu 4.7% mai sus, la $94.60 pe baril. 

După declaraţia Iranului că Strâmtoarea Hormuz era deschisă tuturor navelor comerciale pentru restul perioadei de armistiţiu, ambele contracte au înregistrat vineri un declin abrupt de 9%. Aceasta a reprezentat cea mai mare scădere zilnică de la 18 aprilie.

Relaxarea fragilă a tensiunilor observată spre sfârşitul săptămânii trecute pare a fi fost efemeră, pe măsură ce pieţele petrolului la nivel global au reacţionat la fricţiunile geopolitice reapărute. Brent a deschis mult mai puternic în această dimineaţă, semnalând anxietate pe piaţă după un weekend de dispute în creştere în Orientul Mijlociu.

Escaladarea tensiunilor

Miezul tensiunii recente se concentrează asupra criticii Strâmtori a Hormuzului, cel mai important punct de blocaj pentru tranzitul petrolului la nivel mondial. 

Iranul a reimpus restricţii privind trecerea prin strâmtoare, ca răspuns direct la menţinerea blocadei navale americane în Golf. Acest schimb de măsuri reciproce creşte semnificativ riscul unei confruntări militare şi, prin extensie, al perturbării aprovizionării globale cu petrol.

La agravarea crizei contribuie o acţiune extrem de provocatoare: confiscarea de către SUA a unei nave sub pavilion iranian. 

Potrivit analiştilor ING Economics, acest act de forţă a aruncat imediat o umbră asupra negocierilor de pace planificate anterior între cele două naţiuni. 

Capturarea introduce îndoieli profunde cu privire la sinceritatea şi viabilitatea oricărui viitor proces diplomatic, sugerând o revenire la o poziţie diplomatică mai confruntativă.

Tranzacţionarii includ acum un premiu de risc mai mare din cauza intensificării confruntării şi a ameninţării sporite la adresa fluxurilor neîntrerupte de petrol din regiune.

June Goh, analist la Sparta Commodities, a menţionat că „în decurs de 24 de ore de la anunţul de vineri privind «complet deschis»,” petrolierele fuseseră deja ţinte ale focului de către Corpul Gardienilor Revoluţionari Islamici (IRGC).

Temerile unei reînnoiri a ostilităţilor s-au intensificat după ce Statele Unite au anunţat duminică că au confiscat o navă cargo iraniană care încerca să încalce blocada. Ca răspuns, Iranul a promis represalii.

Teheran a mai declarat, de asemenea, că nu va participa la un al doilea tur de negocieri pe care SUA intenţionau să îl iniţieze înainte ca armistiţiul de două săptămâni să se încheie săptămâna aceasta.

Posibile rezultate

Între timp, scenariul cel mai pesimist al Rystad Energy a susţinut că, dacă conflictul din Orientul Mijlociu s-ar prelungi încă şase săptămâni cu Strâmtoarea Hormuz în continuare închisă, deficitul cumulativ de aprovizionare ar urca la 1.8 miliarde de barili în acest an. 

„În astfel de condiţii, ar fi necesar un răspuns extrem din partea cererii pentru a preveni deficite acute ale produselor pe multiple pieţe, potenţial începând chiar din iunie–iulie,” a declarat compania norvegiană de inteligenţă energetică într-un comentariu transmis prin e-mail. 

Rystad Energy proiectează că ajustarea completă a reţelei mondiale de petroliere va dura între şase şi opt săptămâni, indiferent de evoluţia situaţiei din Orientul Mijlociu. 

Mai mult, asigurătorii marini şi proprietarii de nave vor avea probabil nevoie de încă două până la cinci săptămâni pentru a se acomoda pe deplin cu noul cadru operaţional, durata exactă depinzând de detaliile oricărui model nou implementat pentru Strâmtoarea Hormuz.