Datoria globală aproape de $353 trilioane; cererea se mută de la titlurile de stat SUA

Datoria globală a urcat la un nivel record, aproape $353 trilioane, până la finele lunii martie, pe măsură ce investitorii au arătat semne timpurii de diversificare în afara titlurilor de stat americane, în contextul unor dinamici fiscale în schimbare, potrivit Institute of International Finance (IIF).

Cel mai recent Global Debt Monitor al IIF a evidențiat o divergență în cererea investitorilor, cu un apetit mai puternic pentru obligațiunile guvernamentale japoneze și europene, în contrast cu o cerere în linii mari stabilă pentru titlurile de stat americane de la începutul anului.

„Aceste tendințe reflectă parțial traiectorii divergente ale datoriei, care influențează tot mai mult deciziile de alocare ale investitorilor”, a declarat Emre Tiftik, director la IIF pentru Piețe și Politici Globale, într-un reportaj Reuters.

Traiectorii divergente ale datoriei influențează fluxurile investitorilor

Raportul a indicat lărgirea diferențelor în perspectivele fiscale dintre economiile majore drept un factor-cheie al schimbării tiparelor de investiții.

„În baza politicilor actuale, raportul datorie/PIB al SUA este de așteptat să continue să crească, iar proiecțiile recente ale Congressional Budget Office indică o deteriorare suplimentară a perspectivelor fiscale pe termen lung”, a scris Tiftik.

În contrast, se preconizează că rapoartele datorie/PIB din zona euro și Japonia vor urma o traiectorie mai moderată, chiar dacă expansiunea fiscală continuă în acele regiuni.

Această stabilitate relativă a contribuit la creșterea cererii internaționale pentru obligațiunile suverane ale acestor regiuni.

În ciuda schimbării preferințelor pentru obligațiunile guvernamentale, piața de obligațiuni corporative din SUA rămâne rezistentă.

Emisiunile legate de investițiile în inteligență artificială și fluxurile persistente de capital din străinătate au susținut o cerere puternică în acest segment.

Datoria globală crește în cel mai rapid ritm din mijlocul anului 2025

Datoria globală a crescut cu mai mult de $4,4 trilioane numai în primul trimestru, marcând cel mai rapid ritm de creștere din mijlocul anului 2025 și a cincea creștere trimestrială consecutivă, arată raportul.

Creșterea a fost alimentată în mare parte de majorarea îndatorării în Statele Unite, în special de către guvern.

Tiftik a menționat că expansiunea fiscală a Washingtonului a fost un contribuitor major la creșterea datoriei globale.

China a jucat, de asemenea, un rol semnificativ, cu o accelerare puternică a îndatorării entităților corporative non-financiare, predominant companii de stat.

Această creștere a îndatorării a depășit ritmul guvernamental al Chinei.

În afara celor două mari economii mondiale, tendințele au fost mai mixte.

Nivelurile datoriei în piețele mature au scăzut ușor, în timp ce piețele emergente, excluzând China, au înregistrat o creștere modestă, atingând un record de $36,8 trilioane.

Împrumuturile guvernamentale au fost identificate drept principalul motor în aceste regiuni.

Presiuni structurale vor determina creșterea datoriei pe termen lung

Din punct de vedere al indicatorilor agregati, datoria globală a reprezentat aproximativ 305% din producția economică mondială, rămânând în linii mari stabilă în comparație cu nivelurile înregistrate din 2023.

Cu toate acestea, tendințele regionale au variat, cu rapoarte ale datoriei în scădere în piețele mature și în creștere constantă în economiile emergente.

Cele mai mari creșteri ale raportului datorie/PIB în ultimul trimestru au fost înregistrate în Norvegia, Kuweit, China, Bahrain și Arabia Saudită, fiecare înregistrând creșteri de peste 30 puncte procentuale.

Privind înainte, IIF a avertizat că factorii structurali vor menține probabil presiunea ascendentă asupra nivelurilor datoriei globale.

Printre aceștia se numără îmbătrânirea populațiilor, cheltuielile sporite pentru apărare, securitatea energetică, eforturile de diversificare, securitatea cibernetică și cheltuielile de capital legate de inteligența artificială.

„Conflictul recent din Orientul Mijlociu este pe cale să intensifice în continuare unele dintre aceste presiuni”, a spus Tiftik.