Vânzări masive de obligațiuni pe fondul războiului din Iran, temeri privind inflația

Pieţele obligaţiunilor guvernamentale de la Tokyo la New York au înregistrat pierderi extinse luni, pe măsură ce creşterea accentuată a preţurilor la energie, legată de prelungirea războiului din Iran, a reaprins temerile privind inflaţia persistentă şi a forţat investitorii să reevalueze aşteptările privind ratele globale ale dobânzii.

Vânzările masive au împins costurile de împrumut în sus în mod pronunţat în economiile majore, investitorii temându-se tot mai mult că băncile centrale ar putea fi nevoite să renunţe la speranţele unor relaxări monetare şi să ia în calcul noi majorări ale dobânzilor pentru a combate presiunile inflationiste generate de şocul energetic.

Noile corecţii de pe piaţa obligaţiunilor au aruncat, de asemenea, o umbră asupra pieţelor globale de acţiuni care au înregistrat creşteri solide în ultimele săptămâni, pe fondul entuziasmului legat de investiţiile asociate inteligenţei artificiale.

Preţurile petrolului au continuat să urce după ce eforturile diplomatice pentru a pune capăt conflictului din Iran păreau blocate, amplificând temerile privind perturbări ale ofertei şi repercusiuni economice mai largi.

Sursă: Reuters

Randamentele japoneze ale obligaţiunilor au atins maxime pe mai multe decenii

Corecţia globală a fost condusă de Japonia, a cărei piaţă a obligaţiunilor a rămas sub presiune intensă în contextul îngrijorărilor tot mai mari legate de inflaţie şi de împrumuturile guvernamentale.

Randamentul obligaţiunii guvernamentale japoneze benchmark pe 10 ani a urcat până la 2.800%, marcând cel mai ridicat nivel din mai 1997.

Mișcarea a venit după apariţia unor informaţii conform cărora Tokyo ia în considerare un buget suplimentar pentru anul fiscal 2026 pentru a atenua impactul preţurilor ridicate ale ţiţeiului prin subvenţii şi măsuri de sprijin economic.

Investitorii se tem că cheltuielile suplimentare vor înrăutăţi şi mai mult poziţia fiscală deja tensionată a Japoniei şi vor majora necesarul de împrumut al guvernului.

„Riscurile fiscale abia încep,” au scris vineri analiştii de la Société Générale, avertizând că obligaţiunile guvernamentale japoneze, în special scadenţele pe termen lung, sunt susceptibile să rămână sub presiune.

Pieţele sunt tot mai îngrijorate că Banca Japoniei a acţionat prea lent în înăsprirea politicii monetare, permiţând inflaţiei să devină mai înrădăcinată în economie.

Ritmul prudent al creşterii ratelor dobânzii de către banca centrală a slăbit yenul semnificativ în ultimele luni, forţând autorităţile japoneze să intervină repetat pe pieţele valutare.

Investitorii pariază acum că inflaţia în Japonia ar putea rămâne ridicată pentru ani de zile.

Rata de break-even a inflaţiei pe cinci ani — un indicator cheie al aşteptărilor de inflaţie pe termen mediu — a urcat la 3%, depăşind măsura echivalentă din SUA de 2.7%.

Randamentele Trezoreriei SUA cresc brusc

Corecţia a fost la fel de severă în Statele Unite, unde randamentele titlurilor de stat au crescut puternic pe măsură ce pieţele au preţuit tot mai mult posibilitatea unei noi înăspriri din partea Federal Reserve.

Randamentul benchmark pe 10 ani al Trezoreriei a urcat cu până la 3.6 puncte de bază, până la 4.631% în tranzacţiile timpurii de luni, cel mai înalt nivel din februarie 2025.

Randamentul a crescut cu mai mult de 20 de puncte de bază doar în ultima săptămână.

Randamentul pe două ani al Trezoreriei, sensibil în mod deosebit la aşteptările privind politica monetară, a atins un maxim de 14 luni de 4.105%, în timp ce randamentul pe 30 de ani a urcat la 5.159%, cel mai înalt nivel într-un an.

Mișcările abrupte au urmat unei serii de citiri ale inflației mai ridicate decât se aștepta în ultimele săptămâni, în special în Statele Unite, ceea ce a neliniștit investitorii deja preocupați de impactul economic al creșterii prețului petrolului.

Analiştii Goldman Sachs au spus că titlurile Trezoreriei SUA au devenit o acoperire mai puțin eficientă împotriva volatilităţii portofoliilor în ultimele luni.

„Incertitudinea continuă legată de conflictul din Iran şi de şocul de ofertă rămâne un obstacol pentru capacitatea duratei nominale de a atenua volatilitatea zilnică a portofoliului, ceea ce poate susţine un premiu de risc mai mare pe termen scurt,” au scris analiştii Goldman.

Totuşi, banca a adăugat că titlurile Trezoreriei ar putea recăpăta atractivitate ca acoperire pe termen mediu dacă primele de risc pentru inflaţie continuă să se acumuleze de-a lungul curbei randamentelor.

Aşteptări crescute pentru majorarea dobânzii Fed

Pieţele preţuiesc acum o probabilitate de peste 50% ca Federal Reserve să poată majora ratele dobânzii până în decembrie, conform datelor CME FedWatch.

Înainte de escaladarea conflictului din Iran, investitorii se aşteptau pe scară largă la reduceri de dobândă mai târziu în acest an.

„A avut loc o schimbare dramatică în aşteptările privind politica monetară a SUA, piaţa preţuind acum o majorare în 2026,” a spus Kristoffer Kjaer Lomholt, analist la Danske Bank, într-o notă.

Ed Yardeni, preşedintele Yardeni Research, a afirmat că creşterea randamentelor obligaţiunilor la nivel global şi presiunile inflaţioniste persistente forţează băncile centrale să-şi reconsidere înclinaţia spre relaxare.

Yardeni a spus că piaţa obligaţiunilor în sine împinge, în efect, Federal Reserve către o poziţie mai restrictivă, cu posibilitatea unei majorări a dobânzii chiar din iulie dacă riscurile de inflaţie continuă să se intensifice.

Obligaţiunile din Europa şi Marea Britanie afectate de inflaţie şi incertitudine politică

Pieţele obligaţiunilor guvernamentale din Europa s-au slăbit şi ele pe măsură ce investitorii au reevaluat riscurile legate de inflaţie şi de fiscalitate în întreaga regiune.

Randamentul Bund-ului german pe 30 de ani a crescut cu 0.02 puncte procentuale până la 3.69%, marcând cel mai înalt nivel pentru costurile de împrumut pe termen lung ale Germaniei din 2011.

În Marea Britanie, randamentul obligaţiunilor guvernamentale pe 30 de ani a scăzut uşor la 5.808% după ce vineri atingea un maxim de 28 de ani de 5.85%, pe fondul anxietăţii investitorilor legate de incertitudinea politică internă şi deteriorarea condiţiilor fiscale.

Mohit Kumar, economist la Jefferies, a declarat că îngrijorările privind inflaţia şi deficitul în creştere afectează tot mai mult pieţele obligaţiunilor la nivel global, Marea Britanie devenind un punct focal al anxietăţii investitorilor.

„Îngrijorările legate de inflaţie şi deficit sunt în fundal de ceva vreme. Probabil că Marea Britanie a fost catalizatorul care a adus aceste temeri în prim-plan,” a spus Kumar.

El a avertizat că incertitudinea politică în jurul prim-ministrului Keir Starmer a alimentat temerile privind creşterea cheltuielilor publice într-un moment în care poziţia fiscală a Marii Britanii era deja sub presiune.

„O virare spre stânga ar implica o creştere suplimentară a cheltuielilor publice, chiar dacă guvernul nu dispune de spaţiul fiscal necesar pentru asta,” a adăugat Kumar.

Şocul petrolier reaprinde temeri de stagflaţie

Corecţia mai largă pe piaţa obligaţiunilor a fost determinată în mare parte de creşterea necontenită a preţurilor la energie.

Contractele futures pentru ţiţeiul Brent s-au tranzacţionat aproape de 111$ pe baril luni după ce atacuri cu drone au provocat un incendiu la o centrală nucleară din Emiratele Arabe Unite, în timp ce eforturile de a asigura un armistiţiu între SUA şi Iran păreau blocate.

Închiderea continuă a Strâmtorii Hormuz — prin care circulă o parte substanţială din exporturile globale de petrol — a crescut temerile privind penurii de ofertă şi perturbări energetice prelungite.

La mai mult de două luni de la începutul conflictului, investitorii sunt din ce în ce mai preocupaţi că preţurile ridicate ale energiei se pot transfera în inflaţie generalizată în economii care deja se confruntă cu costuri ridicate ale vieţii.

Guvernele din întreaga lume se confruntă, de asemenea, cu o presiune fiscală tot mai mare în timp ce introduc subvenţii şi măsuri de sprijin pentru a proteja gospodăriile de creşterea costurilor la combustibil şi electricitate.

Eric Robertsen, şef al cercetării globale şi strateg-şef la Standard Chartered, a spus că investitorii devin tot mai îngrijoraţi de presiunea asupra finanţelor publice.

„Riscurile fiscale sunt unul dintre principalele riscuri economice şi financiare pentru a doua jumătate a anului,” a spus Robertsen.

Aproape 80 de ţări au introdus măsuri de urgenţă menite să protejeze consumatorii şi companiile de creşterea preţurilor la energie.

Richard Yetsenga, şeful cercetării la ANZ, a avertizat că combinaţia dintre creşterea preţurilor la energie, povara datoriei ridicate şi stimulentele fiscale reprezintă o provocare deosebit de dificilă pentru factorii de decizie.

„Există o conlucrare inconfortabilă a evenimentelor în acest moment. Contextul fiscal este cel mai nefavorabil în faţa oricărei crize pe care am trăit-o,” a spus Yetsenga.

„Criza energetică în sine este negativă pentru fiscalitate deoarece pune presiune pe guverne să subvenţioneze gospodăriile,” a adăugat el.