Își pierde argintul avântul pe măsură ce speranțele de pace SUA–Iran sunt testate din nou?

Argintul a scăzut în tranzacțiile din Asia vineri, cedând o parte din avansul puternic al sesiunii precedente, pe fondul unor noi tensiuni militare în apropierea Strâmtorii Hormuz, care au temperat optimismul că un acord de pace SUA–Iran era iminent.

Metalul alb s-a tranzacționat în jurul valorii de $67 pe uncie după ce joi a sărit cu peste 6%.

Retragerea reflectă o reconsiderare mai amplă pe segmentul metalelor prețioase, în care traderii cântăresc cererea de refugiu generată de titluri în raport cu riscul ca o inflație persistentă să mențină ratele la nivel global mai ridicate pentru o perioadă mai lungă.

Argintul a fost deosebit de sensibil la aceste semnale concurente.

Poate beneficia de stres geopolitic la fel ca aurul, dar este și expus la așteptările privind creșterea economică și cererea industrială, ceea ce îl face vulnerabil atunci când cresc temerile legate de rate.

Hormuz rămâne linia de fractură a pieței

Presiunea recentă a apărut după rapoarte că forțele americane au interceptat drone de atac iraniene în apropierea Strâmtorii Hormuz, canalul îngust care rămâne central pentru fluxurile globale de petrol.

Media de stat iraniană a descris incidentul diferit, atribuind exploziile din zonă unei confruntări cu o navă acuzată că a încălcat restricțiile locale.

Ciocnirea a complicat tonul mai constructiv care a urmat deciziei președintelui Donald Trump de a suspenda loviturile planificate asupra infrastructurii energetice iraniene.

Trump a spus că un acord cuprinzător cu Teheranul ar putea fi încheiat chiar în acest weekend, iar coridoarele de navigație din Strâmtoarea Hormuz ar urma să se redeschidă în siguranță în cadrul propus.

Teheranul, însă, nu a oferit încă o aprobare finală clară. Acest decalaj dintre speranța pieței și confirmarea politică menține traderii prudenți.

Orice amenințare reînnoită la adresa navigației comerciale s-ar reflecta rapid în prețurile petrolului, în așteptările de inflație și în cererea pentru active defensive.

Presiunea asupra ratelor revine în prim-plan

Celălalt factor care trage în jos argintul este politica monetară. Prețurile producătorilor din SUA au crescut cu 6,5% față de anul anterior în mai, cea mai rapidă creștere anuală din ultimii trei ani și jumătate, pe fondul unui avans al costurilor energetice.

Datele au consolidat așteptările că Rezerva Federală ar putea totuși să majoreze ratele mai târziu în acest an dacă inflația se dovedește mai greu de controlat.

Ratele mai ridicate tind să pună presiune pe metalele prețioase deoarece sporesc atractivitatea relativă a activelor care aduc dobândă.

Acest lucru contează pentru argint la fel de mult ca pentru aur, mai ales după un raliu abrupt care a lăsat prețurile vulnerabile la realizări de profit.

Decizia BCE amplifică prudența

Banca Centrală Europeană a adăugat la contextul restrictiv prin majorarea ratelor pentru prima dată din 2023, ca răspuns la presiunea reînnoită a inflației generată de șocul energetic din Orientul Mijlociu.

Măsura a consolidat senzația că băncile centrale nu sunt încă pregătite să treacă cu vederea ultima creștere bruscă a prețurilor.

Pentru argint, următoarea mișcare ar putea depinde de care scenariu se va clarifica mai întâi: un progres diplomatic credibil în Golf sau dovezi suplimentare că inflația forțează factorii de decizie către o politică mai strictă.

Până atunci, volatilitatea este probabil să rămână ridicată.