Inflația din M. Britanie, la maximul pe 4 luni după scumpirea energiei

Inflația din Marea Britanie a accelerat în iulie, după ce o creștere puternică a costurilor energetice pentru gospodării a împins rata agregată peste ținta Băncii Angliei, readucând în discuție dacă factorii de decizie vor trebui, în cele din urmă, să majoreze din nou costul împrumuturilor.

Indicele prețurilor de consum a crescut cu 2,9% față de anul precedent, de la 2,6% în iunie, în linie cu așteptările economiștilor. Creșterea a dus inflația la cel mai înalt nivel din martie.

Ultimele cifre subliniază cât de rapid s-a schimbat tabloul inflației în Marea Britanie.

Presiunile asupra prețurilor se diminuaseră la începutul anului, dar costurile energetice mai ridicate legate de conflictul din Orientul Mijlociu au început acum să se reflecte mai vizibil în facturile gospodăriilor.

Facturile la energie impulsionează revenirea din iulie

Cea mai mare presiune a venit din energia internă. Ofgem a majorat plafonul tarifar cu 13% începând cu 1 iulie, după ce prețurile angro la gaze au crescut din cauza conflictului din Orientul Mijlociu.

Costurile gazelor au suportat impactul cel mai mare.

Ofgem a afirmat că facturile la gaze sub plafon au crescut cu aproximativ 24%, comparativ cu aproximativ 5% pentru electricitate.

Măsura publicată a facturii anuale tipice a urcat la £1,862 de la £1,641, conform pragului de consum anterior.

Aceasta contează pentru Bancă deoarece politica monetară nu poate preveni șocul inițial al creșterii prețurilor energiei importate.

Îngrijorarea mai mare este dacă aceste costuri încep să se transmită în salarii, prețurile serviciilor și așteptările privind inflația, transformând un șoc extern într-o inflație internă mai persistentă.

Banca Angliei se confruntă cu o decizie mai dificilă privind dobânzile

Banca a menținut rata politicii la 3,75% în iulie, printr-un vot de 6-3, trei membri ai Comitetului de Politică Monetară favorizând o majorare.

A avertizat că inflația este probabil să depășească 3% în a doua parte a acestui an, pe măsură ce costurile energetice mai ridicate se vor transmite în economie.

Prin urmare, citirea din iulie menține posibilitatea unei noi creșteri a dobânzilor, chiar dacă nu încheie dezbaterea.

Banca trebuie să cântărească riscul ca inflația să devină persistentă în raport cu semnele că cererea internă de bază și piața muncii își pierd din dinamism.

Această tensiune s-a acutizat deoarece ultima creștere a inflației este în mare măsură generată de energie, nu o dovadă a unei reveniri ample a presiunilor asupra prețurilor.

Economiștii se așteaptă în continuare, în linii mari, ca Banca să rămână prudentă, dacă nu apar efecte secundare mai puternice cauzate de costurile energetice mai ridicate.

O piață a muncii în răcire poate limita acțiunea Băncii

Noile date privind ocuparea forței de muncă publicate marți le-au oferit factorilor de decizie un motiv să aștepte.

Rata șomajului din Marea Britanie a fost de 4,9% în cele trei luni până în iunie, în timp ce numărul de posturi vacante a scăzut la 707,000 în cele trei luni până în iulie.

Creșterea salariilor regulate din sectorul privat a încetinit la 2,8%, cel mai slab ritm din 2020. Creșterea salariilor din sectorul public a rămas mult mai puternică, la 6,1%, parțial din cauza momentului acordării majorărilor salariale în NHS.

Aceste cifre complică argumentul pentru o majorare imediată a dobânzilor.

O piață a muncii mai slabă ar trebui să reducă treptat inflația generată intern, chiar dacă gospodăriile se confruntă din nou cu o presiune din cauza energiei.

Pentru consumatori, însă, imaginea imediată este mai puțin confortabilă. Inflația se îndepărtează tot mai mult de ținta de 2% a Băncii tocmai când costurile utilităților cresc din nou.

Următoarele câteva luni vor stabili dacă iulie se dovedește a fi un recul temporar cauzat de energie sau începutul unei probleme de inflație mai persistente.