Goldman schimbă prognoza Fed: este mai îndepărtată relaxarea ratelor decât se credea?

Goldman schimbă prognoza Fed: este mai îndepărtată relaxarea ratelor decât se credea?
Devesh Kumar
11 mai 2026, 09:04 A.M.

oferit de

Invezz
Protecţie împotriva inflaţiei în stil Goldman

Cumpără aur (GLD sau expunere fizică la aur). Motivaţie: teza este „ratele rămân restrictive mai mult timp deoarece energia menţine inflaţia persistentă”, ceea ce, în mod obişnuit, susţine aurul ca protecţie împotriva persistenţei inflaţiei şi a întârzierei politicii; riscul din Orientul Mijlociu/petrol menţine ridicat riscul de coadă pentru inflaţie chiar dacă creşterea economică se temperează.

Risc cheie: Randamentele reale cresc puternic (sau Fed devine mai acomodativ mai devreme), trăgând aurul în scădere în ciuda naraţiunii inflaţioniste.

Ratele SUA (dec. 2026)

Vinde anticipările de reduceri pe segmentul scurt: adoptă o poziţie short faţă de aşteptările în stil CME FedWatch printr‑o poziţie în futures pe titluri de trezorerie 2Y/5Y (de ex., short pe TY futures vs long pe durata US 2Y/5Y, după necesitate), vizând „no cuts soon” şi o primă reducere ulterioară (acum dec. 2026). Motivaţie: perspectiva Goldman privind o inflaţie core mai persistentă, plus transmiterea impulsului generat de petrol, menţin politica restrictivă mai mult timp; futures preţuiesc deja 3.50–3.75% până la sfârşitul anului.

Risc cheie: Preţul petrolului scade rapid şi inflaţia core scade accelerat, forţând Fed să taie ratele mai devreme decât dec. 2026.

  • Goldman se aşteaptă acum ca prima reducere a dobânzii a Fed să aibă loc în decembrie 2026.
  • Preţurile mai mari ale petrolului ar urma să menţină inflaţia mai aproape de 3% în acest an.
  • Tensiunile din Orientul Mijlociu au amplificat îngrijorările privind presiunile de preţ persistente.

Goldman Sachs a amânat prognoza pentru prima reducere a dobânzii din SUA, afirmând că preţurile mai ridicate la energie şi riscul unei inflaţii mai persistente legate de conflictul din Orientul Mijlociu sunt susceptibile să menţină Federal Reserve mai precaută pentru o perioadă mai lungă.

Banca se aşteaptă acum ca Fed să aplice prima reducere a dobânzii în decembrie 2026, mai târziu decât anticipase anterior.

Această modificare reflectă opinia tot mai răspândită pe Wall Street că creşterea preţurilor la petrol ar putea întârzia reducerea inflaţiei, lăsând factorii de decizie cu mai puţin spaţiu pentru relaxare chiar dacă creşterea economică începe să se tempereze.

Goldman amână previziunea

Într-o notă de cercetare datată 8 mai, Goldman a afirmat că transmiterea costurilor energetice mai mari către preţurile de bază este probabil să menţină inflaţia de bază mai persistentă decât se estima anterior.

Banca a spus că inflaţia core a cheltuielilor pentru consum (PCE), indicatorul preferat al Fed, este acum probabil să rămână mai aproape de 3% decât de 2% pentru o bună parte din acest an.

Acest lucru contează deoarece Fed a subliniat în repetate rânduri că are nevoie de o certitudine mai mare că inflaţia revine sustenabil la ţintă înainte de a putea începe reducerea costului finanţării.

Dacă preţurile energiei rămân ridicate pentru o perioadă extinsă, acel proces devine mai greu de evaluat, în special dacă costurile cu combustibilul şi transportul încep să se transmită mai larg în preţurile bunurilor şi serviciilor.

Actualizarea prognozei Goldman sugerează, de asemenea, că banca vede mai puţine deschideri clare pentru ca Fed să pivoteze pe termen scurt.

În loc să se pregătească pentru o relaxare mai timpurie, atenţia s-a mutat asupra duratei în care ratele ar putea trebui să rămână restrictive dacă inflaţia se dovedeşte mai persistentă decât se aştepta.

Petrolul şi inflaţia schimbă perspectiva

Factorul imediat din spatele revizuirii prognozei este conflictul din Orientul Mijlociu, care a neliniştit pieţele energetice şi a menţinut preţurile petrolului sub presiune ascendentă.

Preţurile mai mari ale ţiţeiului nu se traduc automat într‑o problemă durabilă de inflaţie, dar pot complica misiunea Fed prin majorarea costurilor de intrare şi influenţarea anticipaţiilor despre inflaţie.

Opinia Goldman este că acest şoc energetic este suficient de semnificativ pentru a modifica traiectoria politicii monetare.

Chiar dacă piaţa muncii se detensionează oarecum, banca pare să creadă că riscurile inflaţioniste ar putea continua să pătrundă, îngreunând justificarea unei mişcări timpurii către rate mai scăzute de către banca centrală.

Aceasta marchează o poziţie mai prudentă decât cea la care investitorii sperau la începutul anului.

Se aliniază, de asemenea, cu o schimbare mai largă în rândul principalelor case de brokeraj, multe dintre ele reducând recent aşteptările privind numărul de tăieri ale Fed pentru anul următor — unele mizând acum pe o relaxare limitată, altele pe niciuna.

Pieţele rămân, de asemenea, prudente

Evaluările pieţei indică o direcţie similară.

Pieţele futures sugerează în prezent că ratele din SUA vor rămâne probabil în intervalul 3.50%–3.75% până la sfârşitul anului, ceea ce indică faptul că investitorii nu se aşteaptă la o trecere rapidă către o politică mai relaxată.

Această opinie a fost întărită de mesajele recente ale Fed.

Decidenţii politici au semnalat că rămân concentraţi pe riscurile inflaţioniste, iar orice presiune reînnoită din partea energiei i-ar face şi mai puţin înclinaţi să acţioneze rapid.

Pentru investitori, asta înseamnă că dezbaterea privind ratele nu mai este centrată pe momentul începerii tăierilor, ci pe ce ar putea forţa Fed să aştepte chiar mai mult.

Ce ar putea schimba calendarul

Principalul factor care ar putea modifica prognoza Goldman ar fi o deteriorare mai accentuată a pieţei muncii.

Banca a spus că, presupunând că condiţiile de ocupare a forţei de muncă nu se vor slăbi suficient anul viitor, se aşteaptă ca Fed să acorde două reduceri finale în 2027, pe măsură ce inflaţia core revine spre ţintă.

Până atunci, argumentul pentru răbdare este probabil să domine.

Goldman pare în continuare să creadă că ratele din SUA vor scădea în cele din urmă, dar ultima sa prognoză arată clar că drumul înapoi spre o politică mai relaxată poate fi mai lent şi mai vulnerabil la şocuri inflaţioniste generate de petrol decât se credea anterior.