Explicație: de ce obligațiunile globale se vând din nou și ce înseamnă pentru Japonia

Randamentul de referință al obligațiunilor guvernamentale japoneze pe 10 ani a urcat marți la 3% pentru prima dată din 1996, pe măsură ce o vânzare generalizată în pieţele mondiale de datorii a reflectat îngrijorări tot mai mari legate de inflaţie, împrumuturile guvernamentale şi perspectiva unor rate ale dobânzii mai ridicate.

Vânzarea survine pe fondul creşterii preţului petrolului şi al reluării atacurilor militare în conflictul de şase luni între SUA şi Israel cu Iranul, ceea ce adaugă riscuri inflaţioniste la nivelul principalelor economii.

Contractele futures Brent au urcat peste $91 pe baril, sporind temerile că costurile mai mari cu energia ar putea menţine inflaţia ridicată şi ar forţa băncile centrale să păstreze sau să majoreze ratele dobânzilor.

Randamentele au crescut în marja principalelor pieţe de obligaţiuni marţi, de la Tokyo şi Sydney la Londra şi New York, pe măsură ce investitorii au cerut o compensaţie mai mare pentru deţinerea datoriei guvernamentale pe termen lung.

Randamentele obligaţiunilor la nivel global cresc

Randamentul obligaţiunilor guvernamentale japoneze pe 10 ani a atins temporar 3%, cel mai înalt nivel din aproximativ trei decenii, înainte să se tempereze uşor la circa 2,99%.

Vânzările nu s-au limitat la Japonia.

Randamentul Trezoreriei SUA pe 10 ani, un punct de referinţă cheie pentru ipoteci, credite auto şi alte costuri de îndatorare de consum, a crescut cu peste 2 puncte de bază, la 4,7840%.

Randamentul Trezoreriei pe 30 de ani a urcat de asemenea cu peste 2 puncte de bază, la 5,2740%, în timp ce randamentul pe 2 ani, care este deosebit de sensibil la aşteptările privind politica Federal Reserve, a crescut cu peste 1 punct de bază, la 4,3604%.

În Marea Britanie, randamentul obligaţiunilor pe 10 ani a urcat uşor, până la 5,14%.

Randamentul obligaţiunilor germane pe 10 ani, benchmarkul pentru zona euro, a urcat la 3,34%, cel mai ridicat nivel din 2011.

Randamentele pe 10 ani din Australia au înregistrat cea mai abruptă creştere din ultimele cinci luni.

Conflictul din Orientul Mijlociu reactivează temerile inflaţioniste

Presiunea recentă asupra pieţei obligaţiunilor urmează reluarea acţiunilor militare care implică SUA şi Iran.

Cele două părţi au schimbat foc pentru prima dată în ultima lună luni, cu rachete şi drone vizând lansatoare de rachete iraniene pe o insulă din Strâmtoarea Hormuz. Iranul a vizat ulterior baze militare americane în Iordania şi Emiratele Arabe Unite.

Preşedintele SUA, Donald Trump, a ameninţat cu acţiuni militare suplimentare, declarând pentru Fox News: „Le vom lovi puternic.”

Conflictul adaugă un strat suplimentar de incertitudine unei perspective inflaţioniste deja fragile.

Strâmtoarea Hormuz este o rută crucială pentru transporturile energetice la nivel mondial, ceea ce înseamnă că o perturbare prelungită ar putea împinge preţul ţiţeiului semnificativ mai sus şi ar mări costurile de transport şi producţie la nivel global.

Tai Hui, strateg-şef de piaţă pentru APAC la JP Morgan Asset Management în Hong Kong, a declarat că combinarea cererii sezoniere de energie cu riscurile geopolitice ar putea menţine inflaţia la un nivel ridicat.

Îngrijorările fiscale sporesc presiunea asupra obligaţiunilor

Riscurile geopolitice sunt doar o parte a poveştii.

Pieţele mondiale de obligaţiuni se confruntă de asemenea cu un val de emisiuni de datorie guvernamentală şi corporativă.

Datoria guvernamentală a SUA a depăşit 40 de trilioane de dolari, în timp ce marile companii tehnologice şi hyperscalerii strâng sume substanţiale pentru a finanţa construcţia centrelor de date şi alte infrastructuri care susţin boom-ul inteligenţei artificiale.

Asta înseamnă că debitorii guvernamentali şi marile corporaţii concurează pentru acelaşi pool de capital investitor.

Japonia se confruntă cu propriile presiuni fiscale.

Ministerele guvernamentale urmează să ceară o sumă-record în bugetul iniţial pentru următorul an fiscal, în timp ce prim‑ministrul Sanae Takaichi urmăreşte o agendă agresivă de investiţii.

Randamentele mai ridicate ale obligaţiunilor cresc costurile de îndatorare pentru guverne, făcând sustenabilitatea fiscală o preocupare mai apăsătoare.

Fred Neumann, economist-şef pentru Asia la HSBC în Hong Kong, a spus că creşterea randamentelor Japoniei reflectă atât îngrijorări fiscale interne, cât şi majorarea mai largă la nivel global a costurilor de finanţare pe termen lung.

Pentru Japonia, problema este deosebit de acută deoarece ţara are una dintre cele mai mari poveri ale datoriei guvernamentale din lume.

Ce înseamnă creşterea randamentelor pentru piaţa de obligaţiuni a Japoniei

Pragul, important din punct de vedere psihologic, reprezintă o schimbare majoră pentru o piaţă care a funcţionat ani la rând sub rate ale dobânzii aproape de zero şi cu intervenţii agresive ale Băncii Japoniei.

Creşterea reflectă mai multe forţe simultan, inclusiv aşteptări pentru o inflaţie mai ridicată, împrumuturi guvernamentale sporite şi speculaţii că Banca Japoniei mai are paşi de făcut pentru normalizarea politicii monetare.

Masahiko Loo, strateg senior pentru venit fix la State Street Investment Management în Tokyo, a descris reperul ca un semn de normalizare, mai degrabă decât o criză imediată.

Mișcarea este totuşi semnificativă pentru pieţele globale, deoarece investitorii japonezi au fost în mod istoric cumpărători majori de obligaţiuni externe.

Rolul în schimbare al Japoniei în pieţele globale de obligaţiuni

Creşterea randamentelor japoneze ar putea avea consecinţe mult dincolo de Tokyo.

Ani de zile, randamentele extrem de scăzute din Japonia au încurajat investitorii să caute randamente mai mari în străinătate.

Instituţiile japoneze au devenit participanţi majori pe pieţele externe de obligaţiuni, contribuind la susţinerea cererii pentru Trezorerii americane, datorii guvernamentale australiene şi obligaţiuni europene.

Această dinamică s‑ar putea schimba treptat pe măsură ce randamentele interne japoneze devin mai atractive.

Loo a spus că problema nu este neapărat un val brusc de revenire a capitalului în Japonia, ci o reducere treptată a rolului Japoniei ca cumpărător marginal de obligaţiuni externe.

Acea schimbare ar putea menţine presiunea ascendentă asupra randamentelor pe termen lung la nivel global, chiar dacă băncile centrale ar începe în cele din urmă să reducă ratele pe termen scurt.

Pieţele aşteaptă mai multe semnale economice

Investitorii urmăresc de asemenea reuniunea miniştrilor de finanţe G20 de la Asheville, Carolina de Nord, care este programată să se încheie marţi.

O serie de indicatori economici din SUA vor modela şi ei aşteptările pentru politica Federal Reserve, inclusiv ISM manufacturing PMI şi datele JOLTS privind locurile de muncă vacante.

Mult aşteptatul raport privind ocuparea forţei de muncă non-agricole (non-farm payrolls) este programat pentru vineri.

Datele ar putea determina dacă creşterea recentă a randamentelor Trezoreriei reflectă un şoc inflaţionist temporar sau o repricing mai persistentă a aşteptărilor privind ratele dobânzilor.