Rubla rusă a atins cel mai scăzut nivel din primele săptămâni de la invazia Ucrainei

Rubla Rusiei a scăzut la cel mai scăzut nivel față de dolar din primele săptămâni ale invaziei pe scară largă a Ucrainei, subliniind presiunea tot mai mare asupra economiei națiunii.

Moneda a atins 110 față de dolar miercuri, un nivel nemaivăzut din 16 martie 2022.

Aceasta marchează o depreciere bruscă de la intervalul său de tranzacționare de dinainte de război de 75-80 până la dolar la începutul anului 2022.

Scăderea rublei vine pe fondul unor noi sancțiuni din partea SUA, inclusiv măsuri care vizează Gazprombank, al treilea cel mai mare creditor al Rusiei.

Gazprombank a jucat un rol esențial în procesarea plăților pentru scăderea exporturilor de gaze naturale către Europa, evidențiind constrângerile tot mai mari asupra intrărilor de valută străină ale Moscovei.

Analiștii de brokeraj BCS au descris activitatea recentă pe piața valutară ca fiind „asemănătoare cu panica” pe fondul incertitudinii, iar mulți investitori așteaptă măsuri guvernamentale pentru a stabiliza situația.

Privind în perspectivă, analiștii prevăd că rubla s-ar putea slăbi și mai mult până la 115-120 pe dolar până la sfârșitul anului.

Solicitările de intervenție, inclusiv măsuri de obligare a exportatorilor să vândă mai multă valută și creșterea vânzărilor valutare de stat, sunt în creștere.

Sofya Donets, analist la T-Bank, a sugerat că guvernul ar putea ajusta parametrii regulilor bugetare sau ar putea impune controale suplimentare de capital pentru a susține moneda.

Sancțiunile Gazprombank și piața bursieră

Sancțiunile impuse Gazprombank urmează rundelor anterioare de sancțiuni care au cruțat în mare măsură exporturile de gaze rusești din cauza dependenței Europei.

În condițiile în care Europa își reduce în mod semnificativ dependența de energia rusă, sancțiunile ridică îngrijorări cu privire la scăderea veniturilor din gaze, care sunt cruciale pentru susținerea bugetului Moscovei și a eforturilor de război.

Impactul acestor sancțiuni se extinde dincolo de piețele valutare.

Piața de valori din Rusia a scăzut cu peste 20% din valoarea sa în acest an, deoarece investitorii trec la depozitele bancare, care oferă randamente mai mari decât acțiunile.

Ratele băncilor centrale, ridicate recent la 21%, stimulează și mai mult această tendință, înăsprind în același timp condițiile de împrumut în întreaga economie.

Analiștii de brokeraj BCS au descris activitatea recentă pe piața valutară ca fiind „asemănătoare cu panica” pe fondul incertitudinii, iar mulți investitori așteaptă măsuri guvernamentale pentru a stabiliza situația.

Rubla slabă afectează puterea de cumpărare, alimentează inflația

O slăbire a rublei prezintă riscuri imediate pentru rușii obișnuiți, în primul rând prin creșterea prețurilor la bunurile importate.

Inflația, estimată deja să atingă 8,5% în acest an — dublul țintei băncii centrale — continuă să erodeze puterea de cumpărare.

Această creștere inflaționistă se reflectă în viața de zi cu zi. „Indicele borșului”, o măsură a costului vieții care urmărește ingredientele cheie ale supei, a înregistrat o creștere de 20% de la an la an.

Intervențiile Băncii Centrale, inclusiv majorarea ratelor de luna trecută, nu au făcut nimic pentru a reduce aceste presiuni, iar analiștii anticipează o altă creștere a ratei în decembrie.

Kremlinul echilibrează durerea economică cu câștigurile bugetare

În ciuda dezavantajelor sale economice, o rublă slabă aduce beneficii Kremlinului prin creșterea veniturilor din exporturile de energie.

Ministrul de Finanțe Anton Siluanov a minimalizat impactul devalorizării, sugerând că aceasta favorizează exportatorii și compensează parțial ratele ridicate ale dobânzilor impuse de Banca Centrală.

Rusia și-a redirecționat o mare parte din exporturile sale de petrol către China și India, atenuând pierderea piețelor europene de energie.

Cu toate acestea, Kremlinul se confruntă cu provocări fiscale tot mai mari, cheltuielile militare consumând aproape o treime din bugetul pentru 2024 – cea mai mare proporție de la Războiul Rece.

Cheltuielile militare stresează economia

Războiul din Ucraina a schimbat prioritățile economice ale Rusiei, cu creșterea cheltuielilor militare și deficitul de forță de muncă care frânează creșterea pe termen lung.

Pe măsură ce bărbații în vârstă de muncă sunt mobilizați sau părăsesc țara, industriile critice se confruntă cu o penurie de muncitori, reducând și mai mult producția economică.

Economiștii avertizează că țara intră în stagflație, marcată de inflație ridicată și creștere stagnantă.

Analiștii de la Institutul de Prognoză Economică subliniază o încetinire a activității în sectoarele cheie, observând că numai industriile legate de armată prezintă o creștere semnificativă.

„Militarizarea economiei sufocă dezvoltarea în alte sectoare”, au scris economiștii ruși Alexander Kolyandr și Alexandra Prokopenko într-un raport recent.

Ei au subliniat că creșterea în afara industriilor legate de armată este fie neglijabilă, fie inexistentă.